Gestiunea deșeurilor

Hartia are un trecut milenar. A fost inventata in secolul al II - lea in China de catre Tsai-Lun care a fabricat-o pentru prima data din scoarta de copac, frunze de dud, fibre de bambus, etc. Treptat procedeul s-a extins iar in anul 794 s-a infiintat prima fabrica de hartie la Bagdad. Din lumea araba hartia a ajuns in Europa in secolele XI si XII. Extinderea fabricilor de hartie s-a produs mai ales dupa aparitia tiparului. In Romania in anul 1539 brasovenii Johann Fuchs si Johannes Benkner instaleaza in oras lor prima moara (fabrica) de hartie, dar unele surse istorice afirma ca inca din 1534 a functionat la Orlat langa Sibiu, pe valea Cibinului prima fabrica de hartie din Romania. Cea mai mare fabrica de hartie din Romania din perioada aceea a fost construita la Prundul Bargaului in anul 1768 si care, modernizata, functioneaza si astazi.

Asa cum rezulta si din locul de amplasare al acestor fabrici de hartie materia prima de baza este lemnul.

Astazi mai mult ca oricand s-a extins domeniul de utilizare al hartiei fapt ce a dus la cresterea productiei, si din pacate si la cresterea nevoilor de materii prime, in principal lemn.

1.2. Evolutia productiei de hartie si repercusiunile asupra mediului

Materia prima pentru hartie este lemnul. Pentru a fabrica o tona de hartie sunt taiati 5 arbori maturi. Dintr-o tona de hartie se pot realiza 12000 de ziare si 2500 de caiete. Datele statistice arata ca pentru realizarea unei tone de hartie sunt necesari cel putin 4 m3 de lemn si un consum de 1800 kWh si 0.250 t combustibil conventional. Specialistii din silvicultura afirma ca pentru a se produce o masa lemnoasa de 1 m3 un copac trebuie sa aiba cel putin 70 de ani.

Daca analizam azi ,,dosarul hartiei" putem afirma ca ritmul de crestere al consumului de hartie, respectiv cererea de masa lemnoasa depaseste ritmul de refacere al materiei prime (masa lemnoasa). La inceputul secolului XX Romania era acoperita de paduri in proportie de 67 %, In timp ce astazi doar 27 % din suprafata tarii mai este acoperita de paduri, deci in secolul trecut s-a defrisat o treime din padurile tarii si din nefericire fenomenul de defrisare continua si astazi in acelasi ritm. Daca la aceasta mai adaugam si faptul ca suprafete importante de padure aflate in preajma zonelor industriale sunt degradate de poluarea industriala, ajungem la concluzia ca situatia padurilor din Romania este foarte grava.

Dezastruos este faptul ca si astazi se exporta masa lemnoasa bruta, export specific doar tarilor slab dezvoltate, respectiv foste colonii. Este incredibil ca in acest moment Romania exporta lemn chiar si in Africa. De asemenea este de neinteles faptul ca Romania exporta azi busteni si scanduri si importa mobila, cand in mod normal ar trebui sa fie invers. Din lipsa unei vointe politice ferme astazi asistam la distrugerea padurilor romanesti, ceea ce reprezinta distrugerea unei bogatii seculare a romanilor.

Productia de hartie absoarbe circa un sfert din cantitatea de lemn taiata.

Padurea este intr-o continua distrugere la nivel mondial. Anual se pierd in lume aproximativ 240000 km2 de paduri, respectiv o suprafata egala cu cea a Romaniei, fara sa se actioneze pentru replantarea zonelor.

Cu multa ingrijorare oamenii de stiinta, in special biologii si ecologii au avertizat omenirea asupra gravului pericol datorat distrugerii padurilor. Daca ritmul taierilor de paduri se mentine, in viitorii 50 de ani vor disparea sute de specii vegetale si animale.

Totodata trebuie avut in vedere rolul padurilor de protector al mediului, de instalatie naturala de ecologizare. Se stie ca doua treimi din oxigenul planetei este redat naturii de arbori si arbusti. Pe buna dreptate padurile sunt numite plamanii planetei. Specialistii afirma ca 5 arbori maturi produc in medie, in fiecare ora oxigenul necesar pentru 320 de oameni si purifica 24000 m3 de aer. Un singur hectar de molid retine anual 40000 t de praf.

Mai mult, padurile, acest ecosistem complex joaca un rol important in prevenirea alunecarilor de teren si deci evita pierderile de teren fertil. De asemenea padurile sunt factori de importanta vitala si pentru microclimatul zonal. Padurile atrag norii, limiteaza puterea curentilor de aer si in general domolesc arsita. Acolo unde padurile au fost indepartate s-au instalat zonele desertice, pamantul a devenit arid, productia agricola din zona respectiva a scazut, au aparut alunecarile de teren, numarul populatiei a scazut si s-a instalat saracia.

Aceste inconveniente pot fi inlaturate protejand padurea prin reintroducerea in ciclul economic a deseurilor de hartie, maculaturii si a deseurilor de carton. Prin recuperarea si reintroducerea in fabricatie a deseurilor de hartie , pe langa protejarea padurilor se economiseste forta de munca, energie si combustibil.

In figura 1.1 este schematizat succint avantajul de a recupera hartia pentru a proteja mediul, fapt ce corespunde si cerintelor pe plan mondial conform conceptului dezvoltarii durabile.

Figura 1.1. Avantajele recuperarii deseurilor de hartie

1.3. Principalele surse de deseuri de hartie

Pentru a putea dispune in continuare de cantitatile necesare de hartie dar si pentru a proteja padurile este strict necesar de a face toate eforturile pentru reciclarea tuturor deseurilor de hartie si carton.

Principalele surse de recuperare a hartiei sunt:

- industria cartonului,

- industria pentru realizarea maculaturii,

- tipografiile,

- atelierele de legatorie,

- institutele de invatamant,

- institutele de proiectare,

- marile magazine,

- persoane private.

In Romania s-au facut eforturi pentru recuperarea si reciclarea deseurilor mai ales dupa anul 1980, cand s-a estimat ca se poate recupera cel putin 25 % din deseurile de hartie. Aceasta problema a recuperarii deseurilor de hartie a preocupat multe tari. De exemplu in Suedia, tara care dispune de mari suprafete de paduri, prin eforturi deosebite s-a ajuns ca 28 % din deseurile de hartie sa fie reciclate. Acest lucru a facut ca anual sa se salveze de la taiere 1500000 m3 de material lemnos, iar tendinta este de a se dubla cantitatea de deseuri de hartie recuperate

Franta, deoarece nu dispune de suprafete intinse de padure, importa o mare cantitate de hartie. Prin eforturi comune ale primariilor si fundatiilor de profil, anual se recupereaza 82 kg de hartie pe cap de locuitor.

Un exemplu pozitiv este dat de Marea Britanie unde la o productie anuala de 7000000 t de hartie se recupereaza 5500000 t de hartie.

Rezultatele pozitive obtinute de catre aceste tari in aceasta activitate de recuperare a deseurilor de hartie se datoreaza demersurilor insistente ale autoritatilor pentru cointeresarea populatiei in colectarea hartiei, dar mai ales pentru faptul ca acestei actiuni i s-a dat o dimensiune nationala mult mediatizata.

Spre exemplu in Franta toate fondurile obtinute din colectarea si reciclarea deseurilor de hartie se utilizeaza pentru finantarea cercetarilor pentru combaterea cancerului. Acest scop pur umanitar a sensibilizat populatia care participa foarte activ la aceasta actiune.

La noi in tara pentru asigurarea unui procent cat mai mare de hartie recuperata si reciclata se impune rezolvarea a doua probleme principiale:

- mediatizarea populatiei asupra acestei actiuni,

- asigurarea conditiilor de depozitare si transport a hartiei colectate.

Putem afirma cu certitudine ca nu exista familie care sa nu arunce zilnic o bucata de hartie la gunoi, fie ca este ziar, ambalaj sau maculatura. Un studiu realizat pe o familie de 4 persoane dintr-un oras mediu a demonstrat practic ca aceasta familie poate aduna pana la 12 kg de hartie lunar, deci 144 kg de hartie anual. Daca acest calcul l-am extrapola la un oras de talia Bucurestiului in care locuiesc aproximativ 500000 de familii s-ar putea colecta 72000000 kg de deseuri de hartie. Daca insumam valoarea pierderii in lei, considerand pretul de 1000 lei/kg, numai la nivel de capitala se pierd 72 de miliarde le lei anual. Daca tinem seama si de pierderile ecologice legate de distrugerea padurilor, practic preturile se dubleaza. Prin recuperarea deseurilor de hartie din Bucuresti se pot salva anual 288000 m3 de masa lemnoasa. Daca am face un calcul asupra Romaniei, la o populatie de 20 milioane locuitori, considerand ca fiecare persoana recupereaza 3 kg de hartie lunar, s-ar recupera anual 720000000 kg de deseuri de hartie, care ar putea salva de la taiere circa 3000000 m3 de material lemnos. Conform datelor statistice pentru obtinerea unei tone de hartie este nevoie de 5 arbori maturi, rezulta ca printr-o astfel de actiune de recuperare si reciclare a hartiei la nivel national s-ar putea salva 3600000 de arbori maturi anual.

Consideram ca mass media trebuie sa aiba un rol prioritar in acest demers de antrenare a populatiei in recuperarea si reciclarea hartiei. Se stie ca tiparirea ziarelor reprezinta cel mai mare consum de hartie din tara si tocmai de aceea ar trebui sa fie promotorii actiunilor de recuperare a deseurilor de hartie.

Cele mai bune rezultate s-au obtinut la nivelul scolilor, elevii fiind mai receptivi la acest gen de actiuni. Se pot organiza actiuni la nivelul universitatilor si a institutelor de proiectare unde exista un volum mare de hartie ce se poate recupera.

Maculatura ca un deseu de hartie specific, reprezinta una din cele mai insemnate materii prime pentru industria celulozei si hartiei.

1.4. Procesul tehnologic de prelucrare a deseurilor de hartie

Procesul de prelucrare a deseurilor de hartie si carton difera in functie de produsul ce se intentioneaza a se obtine din aceste deseuri. Daca se doreste obtinerea cartoanelor tip mucava este un proces tehnologic, daca se doreste obtinerea de hartie igienica este un alt proces tehnologic, iar daca se doreste obtinerea de hartie de scris este un alt proces tehnologic.

Pentru obtinerea mucavalei, respectiv coala de carton brut se pot folosi doar deseuri de carton si hartie. Pentru obtinerea hartiei igienice se pot folosi deseuri de carton si hartie, iar pentru obtinerea hartiei de scris si pentru maculatura procentul de deseuri este limitat, fiind necesara introducerea unei cantitati insemnate de celuloza naturala obtinuta din lemn. Cu cat procentul de celuloza naturala este mai mare cu atat hartia va fi mai de calitate. De asemenea, pentru maculatura se impune albirea celulozei si a deseurilor de hartie cu clor sau cu sulfura de carbon, fapt ce implica masuri speciale de protectie, stiut fiind faptul ca clorul este foarte toxic.

Procesarea deseurilor de carton si hartie pentru obtinerea mucavalei are urmatoarele etape:

- Sortarea si inmuierea deseurilor. Se realizeaza intr-o instalatie numita hidropulper. Aceasta instalatie este de fapt un tambur cilindric orizontal cu un diametru de 3 m. Deseurile de carton si hartie sunt introduse in interiorul tamburului impreuna cu apa. In interiorul hidropulperului se gaseste o elice cu palete curbe, care se roteste si realizeaza o agitare puternica a apei impreuna cu deseurile. Deseurile astfel maruntite si inmuiate sunt evacuate din tambur prin orificiile aplicate pe fundul tamburului. Materialele care nu s-au maruntit si inmuiat, respectiv bucati de materiale plastice, metale, etc., raman in hidropulper si sunt evacuate periodic. Aceasta instalatie realizeaza in acelasi timp si separarea particulelor mari,

- Separarea particulelor mijlocii. Particulele mijlocii (capse, agrafe, nisip, bucati din materiale plastice, etc.) sunt separate in instalatia numita epurator turbionar, care este de fapt un hidrociclor clasic de mici dimensiuni. Datorita diferentei de densitate specifica si