Fitosociologie

Stud. floristice analizeaza taxonomic plantele dintr-o anumita reg, realizand inventarierea lor si evidentiind diversitatea si variabilitatea acestora. El nu se rezuma doar la enum taxonilor. Stud. floristice urmaresc si evidentierea diversitatii floristice, a originii lor fito-geologice,a particularitatilor lor adaptative precum si evidentierea valorilor economice + cariotipul. Stud de vegetatie, avand la bz cunoasterea florei, se refera la complexele de specii reunite in diverse statiuni ale teritoriului cercetat (pajisti, paduri, mlastini) sau tinand cont de specia dominanta (gorunete, stejarete).

In general observam ca fizionomia unei grupari vegetale este data de specia sau speciile dominante. In cond. unui climat temperat intre flora si vegetatie pot exista urm rap:

- o flora bogata si o veg saraca: ex: stancarii calcaroase - exista p unit. de supraf. multe sp. dar cu putini fitoindivizi care in gen. sunt de talie mica si dispusi in palcuri

- o flora saraca si veg bogata: ex: buruienisuri - flora reprez de putine sp. dar care se dezv. f bine cu multi fitoindivizi

- o flora saraca si veg saraca - nr de sp redus, nr de fitocen mic

- flora si veg f bogata - nr de sp mare, fitocenoza mare

FITOCENOZA = o portiune concreta delimitata in spatiu, a vegetatiei unui teren oarecare cu conditii ecologice unitare si indici fitocenologici specifici

Trasaturile principale ale fitocenozei

FC. sunt organiz suub forma de palcuri de forme si marimi variabile avand deci o structura mozaicata. Intr-o FC rel. de interdependenta, compozitia floristica si fizionomia se pastreaza timp indelungat. FC este unit. elementara constructiva a covorului vegetal, un esantion concret si reprezentativ dintr-o grupare vegetala.

Partile structurale ale unei FC s.n. SINUZII. Ficare sinuzie reuneste pop. unor sp. diferite care apartin aceleiasi bioforme (forme biologice). FC este sediul acumularii de subst organica elaborata de pl verzi. FC este un sist suprapopulational deschis si dinamic, aflat intr-un continuu schimb de energie si materie.

ASOC. VEG. = totalit. FC cu acelesi caract. ecologice ale statiunilor, cu fizionomie, compozitie florsitica, structura si dinamism sezonier similare care in proc. de evolutie a veg. au acc. evol. si reactioneaza in acc. sens la interventia omului; = totalit. FC care au compozitie floristica si necesitati ecologice asemanatoare.

Caracteristicile unei asoc. veg.

AV este unit de baza a covorului vegetal reprezentand o notiune concreta prin FC sale. Fiecare AV prez. o anum. compoz. floristica care constituie baza sist. de clasificare cenotaxonomica, compoz care este data de totalit. sp. componente a caror val. informativa difiera in fct. de categ. din care fac parte (edificatoare, insotitoare,intamplatoare)

AV contribuie prin pop. FC-lor sale la diferentierea unui biotop specific care apare ca urmare a actiunii factorilor ecologici externi si interni. A.V. constituie o veriga dinamica a covorului veg., in sens progresiv cand tinde spre stadiul de maturitate sau regreseiv cand se constata deteriorarea structurala, simplificarea relatiilor si scaderea productivitatii. AV ocupa un anumit areal de marime si contur variabile. AV are un caracter istoric deoarece eficarea unei AV se realizeaza in timp.

Relatiile care exista

intre fitocenoza si alte sisteme

Rel dintre fitocenoza si biocenoza

FC. se dezv in conditii specifice de sol si clima, care impreuna cu alti factori stationali alc. ECOTOPUL care este form din totalit organism care-l populeaza intr-un biotop ??? Cu fiecare dintre acestia FC se afla in rel. de interconditionare reciproca. FC de asemenea asigura hrana anim fitofage, care se dezv in limitele sale. Totalit anim care afecteaza captivit. lor structurala si functionarea fitocenozei constituie o comunitate = ZOOCENOZA. MICROBIOCENOZA = tot. bacteriilor, algelor si ciupercilor. Toate acestea (F,Z,M) au intre ele stranse leg. trofice, energetice, informationale si se conditioneaza intre ele formand un sist de organizare heterogen, dar stabil si dinamic = BIOCENOZA.

FITOCENOZA - Functiile fitocenozelor

Functionarea unei FC depinde de o serie de factori: reg. geografica, unit. geomorfologice, dinamica factorilor edafici si climatici, presiunea entropica.

1. Fct. de productie a FC:

Cea mai imp este fixarea si inmagazinarea energie solare in biomasa pop care o constituie. Fiecare individ veg. produce prin mecanismul fotosintezei o rezerva de subst de circa 2-3 ori mai mare decat necesarul pt propria existenta. Fiecare pl. autotrofa se prez sub 3 ipostaze: producator, beneficiar si intretinator ale nivelelor trofice superioare. Putem extrapola aceste ipostaze si la niv. FC. Ambele realizand ceea ce cun. sub numele de productie primara adica totalit. energiei acumulate de pl. sub forma de subst. organica. In cadrul acestor functii putem distinge o productivitate bruta de fitomasa reprezentand intreaga energie asimilata, transf in subst organca de o fitocenoza in procesul de fotosinteza, si o productivitate neta , adica energia acumulata sub forma de compusi organici in cel. componente ale fotoindivizilor (55% din prod. bruta). Atunci cand evaluam cantit. de subst organica acumulata intr-o fitocenoza, intr-