Biosfera

Biosfera – componentă a mediului

Biosferă – Ecosferă

Interpretarea 1

viaţă1+viaţă2+…+viaţăn = biosferă

(viaţă1 x mediu1)+(viaţă2 x mediu2)+…+(viaţăn x mediun) = ecosferă

Biosfera este una din componentele ecosferei

Interpretarea 2 – principiul unitate viaţă-mediu

viaţă1 = viaţă1 x mediu1

viaţă1+viaţă2+…+viaţăn = biosferă

Biosferă este sinonim cu ecosferă

Limite

Limitele spaţiale

Popularea planetei este condiţionată de intensitatea iradierii solare

Limitele fizice

Temperatură, pH, presiune atmosferică, presiune hidrostatică

Limitele chimice

sulf, hidrogen sulfurat, dioxid de sulf, hidrocarburi, carbonat de sodiu

Compartimentele funcţionale ale biosferei

Acelaşi organism poate să aparţină mai multor compartimente funcţionale

Circulaţia materiei

Activitatea biochimică a sistemelor vii se manifestă prin realizarea, în raport cu mediul, a două funcţii esenţiale:

Concentrarea selectivă

Dispersarea selectivă

Circulaţia materiei

Concentrarea (acumularea) se realizează prin:

Concentrarea selectivă a elementelor biogene (C, H, O, N, P, şi S) în biomasă

Concentrarea unor substanţe din mediul de viaţă pentru sporirea şanselor de supravieţuire (ex. plantele halofile)

Acumulare biogeochimică sub formă de depozite sedimentare – zăcăminte de cărbune, petrol, gaze naturale, sulf, guano, fosforite, salpetru

Acumularea biogeochimică a unor substanţe care nu pot fi metabolizate de organisme – metale grele, pesticide

Dispersarea selectivă a elementelor se realizează prin

Deplasarea organismelor cu mobilitate ridicată (ex. păsările migratoare)

Descompunerea materiei organice (95-97% din biomasă se transformă, după moarte, în gaze)

Circulaţia materiei

Ciclul biogeochimic al unui element reprezintă etapele de transformare, fizică şi chimică, şi de transfer dintr-un înveliş geografic în altul prin intermediul organismelor vii.