La nivel national si international exista un numar de reusite stiintifice si legislative care
faciliteaza cercetarile pentru crearea unui sistem de analiza statistico-economica din perspectiva
relatiei economie-mediu. In ultimii 30 de ani, la nivelul institutiilor internationale sau al oficiilor
nationale de statistica au fost facute mai multe propuneri pentru modificarea sistemului conturilor
nationale, astfel incat sa se tina seama de factorii de mediu. In propunerile respective s-a urmarit in
principal o ajustare a operatiilor, fluxurilor si stocurilor din sistem prin includerea elementelor de
mediu. Cel mai semnificativ exemplu il reprezinta Sistemul de contabilitate integrata economiemediu
(SEEA - System of Integrated Environmental and Economic Accounting), dezvoltat de
Biroul de Statistica al ONU.
Informatiile obtinute prin SEEA reprezinta rezultatul extinderii conturilor nationale intr-o
maniera care sa permita identificarea separata a cheltuielilor pentru protectia mediului la nivelul
conturilor care evidentiaza resursele si utilizarile lor prin: evidentierea separata a fluxurilor si
stocurilor legate de mediu, in conturile conventionale; extinderea conturilor "de bunuri economice"
prin includerea "bunurilor de mediu"; introducerea impacturilor asupra bunurilor naturale, cauzate
de productia activitatilor economice si consumul populatiei si administratiei publice, ca un cost de
mediu efectuat prin aceste activitati. Dezvoltarile conturilor nationale in sensul celor de mai sus
conduc la urmatoarele rezultate: evaluarea costurilor de mediu generate, pe de o parte, de utilizarea
resurselor naturale iar, pe de alta parte, de impacturile asupra calitatii mediului; contabilizarea
capitalului natural "neprodus"; proiectarea si calculul unor indicatori macroeconomici ajustati cu
elemente de mediu.
La nivel microeconomic, atat la nivelul recomandarilor Uniunii Europene cat si la nivelul
legislatiei din tara noastra, abordarea analizei efectelor unei activitati economice existente asupra
mediului difera de cea a impactului pentru un proiect de investitii. In tara noastra, pentru o astfel de
analiza in cazul unei activitati existente se utilizeaza bilantul de mediu, in timp ce pentru un proiect
se intocmeste un studiu de impact. In Uniunea Europeana, analiza impactului asupra mediului este
un instrument cheie al politicii de mediu, metodologia sa dezvoltandu-se continuu (prima directiva
in acest sens datand din anul 1985 - Directiva 85/337/EEC), atat din punct de vedere legislativ
cat si ca practici. Comisia Europeana a publicat ghiduri referitoare la aplicarea Directivei
85/337/EEC si a Directivei 97/11/EC (amendament la prima directiva) precum si exemple practice.
In esenta, ele se refera la trei aspecte principale: analiza preliminara, analiza propriu-zisa, feedbackul
pe parcursul derularii proiectului (reanalizarea conditiilor nou create sau neincluse in analiza). In
anexele I si II ale Directivei 97/11/EC sunt descrise tipurile de proiecte pentru care analiza
impactului asupra mediului este obligatorie. In plus, practica Uniunii Europene impune astfel de
analize si pentru proiectele cu impact asupra zonelor protejate (Directiva 92/43/EC).
In Romania, pentru orice proiect de investitii este necesar acordul de mediu, acord ce se
obtine in urma unui studiu de impact. Cele mai importante elemente legislative, in acest sens, sunt:
Legea 137/95 - Legea protectiei mediului, Ordinul 125/96 - Procedura de reglementare a
activitatilor socio-economice cu impact asupra mediului, Ordinul 278/96 - Reglementarea
modului de atestare a persoanelor ce executa studii de impact si bilanturi de mediu, Ordinul
184/97 - Procedura de realizare a bilantului de mediu, Ordinul 756/97 - Regulament privind
poluarea mediului, Ordonanta de urgenta 76/2001, Hotararea de Guvern 625/2001. In Anexa 2
a Ordinului 125/96 (Procedura de reglementare a activitatilor socio-economice cu impact asupra
mediului) este prezentata lista activitatilor pentru care este obligatorie obtinerea autorizatiei de
mediu.
Intentia Romaniei de aderare la Uniunea Europeana, precum si actiunile concrete
intreprinse in acest sens impun eforturi concentrate ale oamenilor de stiinta pentru gasirea unui
cadru de analiza statistico-economica care sa permita evaluarea din perspectiva relatiei economiemediu
in concordanta cu cerintele Uniunii Europene si, in acelasi timp, compatibil cu specificul
economiei romanesti si conditiile concrete de mediu ale Romaniei.
Prin lucrarea "Bazele statisticii mediului" autorul isi propune sa prezinte cateva aspecte
esentiale pentru statistica mediului inconjurator, rezultate in urma proiectului de cercetare
,,Realizarea sistemului integrat de indicatori pentru analiza impactului activitatii economice asupra
mediului" finantat de MEC-CNCSIS.
Capitolul 1
DATELE DE MEDIU
1.1 Modalitati de obtinerea a datelor de mediu
Statistica contribuie la procesul de cunoastere si fundamentare a deciziilor, elaborand metode
pentru culegerea, analiza si interpretarea datelor sau informatiilor numerice. Datele sunt elemente
esentiale in realizarea cunoasterii si in analizele statistice indispensabile proceselor decizionale pentru
o dezvoltare durabila. Delimitarea concreta a datelor de mediu este un procedeu complicat generat, in
special, de nedeterminarea exacta si clara a elementelor mediului. Literatura de specialitate trateaza
mediul natural ca fiind format din apa, aer, sol/subsol, biodiversitate, insa economia si-a revendicat
dintotdeauna abordarea resurselor naturale, unde apa si solul sunt adesea asociate domeniului
mediului, insa rezervele subterane de combustibili si minerale sau rezervele de flora si fauna sunt cel
mai adesea asociate domeniului economic. Incertitudinea asupra "frontierelor" domeniului nu este decat
unul din cele doua aspecte ale problemei. Al doilea aspect priveste acoperirea numai a anumitor parti
situate intre frontierele unui singur domeniu, situatie generata in principal de faptul ca o acoperire
exhaustiva a domeniului studiat impune o cantitate considerabila de informatii privind mediul, uneori
dificil de realizat. Dificultatile intampinate in asigurarea unei exhaustivitati pentru anumite domenii
conduc la o acoperire statistica insuficienta.
Datele de mediu pot fi culese din diverse anchete, din reteaua de supraveghere si masurare sau
din surse administrative (figura 1.1.).
Producatori primari
- registrele statistice
- contabilitatea nationala
- nomenclatorul surselor de emisii
- catalogul deseurilor
- clasificarea functiilor administratiei publice
Flux
de
date
Producatori secundari
- organizatii guvernamentale si neguvernamentale
- servicii departamentale de statistica
- institutii de cercetare
- autoritaritati locale
- agentii neguvernamentale
- agenti economici
Figura 1.1. Sursele de date de mediu
Modalitatea de culegere a datelor, specifica si Romaniei, prezinta o serie de neajunsuri:
- orientarea fluxului de date pe principiul bottom-up conduce la o greutate in asigurarea calitatii
datelor;
- existenta mai multor institutii care activeaza in domeniul mediului, organizatii ale caror
responsabilitati nu sunt clar definite si genereaza mai multe structuri de procesare a datelor de
mediu, iar informatia de mediu pe care o furnizeaza este uneori incompleta sau redundanta;
- lipsa referintei geografice impiedica folosirea datelor pentru simulari si integrari in diferite
domenii specifice: apa, aer, sol, biodiversitate.
Metodele de culegere a datelor sunt diverse, insa cel mai des intalnite in literatura de specialitate
si adoptate deja de majoritatea organismelor de statistica nationale si internationale sunt:
a) recensamintele,
b) anchetele statistice,
c) monitoringul si
Adamowicz W., Swait J., Boxall P., Louviere J., Williams M., ,,Perceptions versus objective
measures of environmental quality in combined revealed and stated preference models of
environmental valuation", Journal of Environmental Economics and Management, 32: 65-84,
1997.
2. Anderson D., ,,Economic Aspects of Afforestion and Soil Convervation Projects in Environmental
Management and Economic Development", The J. Hopkins University Press, Baltimore,
Maryland, 1998.
3. Anderson I., ,,Environmental Management Tools for SMEs: A Handbook", CCEM, European
Environment Agency, 1988.
4. Angelescu A., Ponoran I., ,,Protectia mediului ambiant", Editura ASE, Bucuresti, 1995.
5. Baltagi B.H., "Econometric analysis of panel data", John Wiley&Sons, Chichester, 1996.
6. Bateman I. J., Brainard J.S., Lovett A. A., ,,Modelling woodland recreation demand using
geographical information systems: a benefit transfer study. CSERGE", Working Paper GEC 95-
06, Centre for Social and Economic Research on the Global Environment, University College
London and University of East Anglia, Norwich, UK, 1995.
7. Biji E., Petcu N., Wagner P., "Statistica", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999.
8. Biji E., Baron T., "Statistica teoretica si economica", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
1991.
9. Bodo F. V., Gradinaru G., ,,Model financiar pentru evaluarea intreprinderii", Editura ASE,
Bucuresti, 2000.
10. Bouroche J-M, Saporta G., "L'analyse des donnees", Presses Universitaires de France, Paris,
1980.
11. Bran F., ,,Componenta ecologica a deciziilor de dezvoltare economica", Ed. ASE, Bucuresti,
2002.
12. Bran F., ,,Degradarea ecosistemelor (silvicultura si turism). Implicatii economice", Ed. ASE,
Bucuresti, 2002.
13. Bran F., ,,Ecologie generala si protectia mediului", Ed. ASE, Bucuresti, 2000.
14. Bran F., ,,Padurea, factor de mediu si ecosistem polifunctional", Ed. Tribuna Economica,
Bucuresti, 1995.
15. Bran F., ,,Probleme ecologice si riscuri economice", Ed. ASE, Bucuresti, 2000.
16. Bran F., ,,Relatia economie-mediu la inceputul mileniului III", Ed. ASE, Bucuresti, 2002.
17. Bran F., Ioan I., ,,Ecosfera si politici ecologice", Ed. ASE, Bucuresti, 2001.
18. Bran F., Simon T., Nistoreanu P., ,,Ecoturism", Ed. Economica, Bucuresti, 2000.
19. Brown Lester R. (coord.), "Starea lumii 2001: Raportul Institutului Worldwatch asupra
progreselor spre o societate durabila", Editura Tehnica, Bucuresti, 2001.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.