Proceduri speciale

? 1. Conceptul de procedura speciala
Ansamblul unitar al normelor de drept cuprinse in partea generala a Codului de procedura penala precum si normele de drept care reglementeaza urmarirea penala, judecata si punerea in executare a hotararilor penale, cuprinse in partea speciala reprezinta procedura obisnuita sau de drept comun, aplicabila in solutionarea oricarei cauze, rara deosebire de tipul si gravitatea infractiunii savarsite, de statutul juridic al faptuitorului sau de varsta ori profesia acestuia.
Exista insa anumite situatii cand, datorita conditiilor in care se savarsesc anumite infractiuni, sunt necesare derogari de la procedura obisnuita, prin folosirea unor proceduri speciale. Aceste ipoteze speciale care necesita proceduri derogatorii constau in starea in care se afla faptuitorul in momentul savarsirii infractiunii (este minor), caracterul flagrant al infractiunilor ori faptul ca aceste fapte sunt infractiuni de coruptie, ocrotirea unor interese importante rezultate in urma situatiilor speciale ivite fie pe parcursul procesului penal (procedura in caz de disparitie a inscrisurilor oficiale), fie dupa executarea hotararilor penale (procedura reabilitarii judecatoresti) etc.
In legislatia procesual penala romana in vigoare procedurile speciale, putine la numar, pot fi intalnite atat in activitatea de tragere la raspundere penala, cat si cu ocazia rezolvarii pe cale jurisdictionala a unor aspecte adiacente sarcinilor fundamentale ale procesului penal1.
Asadar, procedurile speciale pot fi definite ca un complex, de norme de drept procesual penal, diferite de procedura obisnuita, cu caracter complementar si derogatoriu, care sunt aplicabile in masura in care exista dispozitii exprese in acest sens2
1 Neagu IV, p. 839.
2 Volonciu III, p. 441.
? 2. Clasificarea procedurilor speciale
2.1. Consideratii preliminare
PROCEDURILE SPECIALE 397
Sectiunea I
Consideratii generale. Clasificarea procedurilor speciale 397
? 1. Conceptul de procedura speciala 397
? 2. Clasificarea procedurilor speciale 398
2.1. Consideratii preliminare 398
2.2. Procedurile speciale propriu-zise 398
2.3. Procedurile speciale auxiliare 399
2.4. Proceduri speciale prevazute in Codul de procedura penala si proceduri speciale prevazute in alte legi
Sectiunea a Il-a
Urmarirea si judecarea unor infractiuni flagrante 400
? 1. Notiunea de infractiune flagranta 400
? 2. Cazurile de aplicare a procedurii speciale de
urmarire si judecare a unor infractiuni flagrante 401
? 3. Urmarirea penala in cadrul procedurii speciale
aplicabile unor infractiuni flagrante 402
3.1. Consideratii preliminare 402
3.2. Constatarea infractiunii 403
3.3. Luarea masurilor preventive 404
3.4. Trimiterea in judecata. 405
?4. Judecata in cadrul procedurii speciale aplicabile
unor infractiuni flagrante 406
4.1. Consideratii preliminare 406
4.2. Instanta competenta 407
4.3. Masurile pregatitoare sedintei de judecata. 407
4.4. Judecata in prima instanta 408
4.5. Caile de atac 41 1
?5. Unele aspecte privind aplicarea acestei proceduri
speciale in anumite situatii 411
5.1. Cazul infractiunilor concurente, indivizibile sau
conexe 411
5.2. Cazuri cand nu se aplica procedura speciala 411
Sectiunea a 111-a
Procedura in cauzele cu infractori minori 413
? 1. Aspecte introductive 413
? 2. Urmarirea penala in cauzele cu infractori minori 414
2.1. Consideratii preliminare 414
2.2. Persoanele chemate la ascultarea minorilor 414
2.3. Ancheta sociala 415
? 3. Judecata in cauzele cu infractori minori 416
3.1. Consideratii preliminare 416
3.2. Compunerea instantei 417
3.3. Persoanele chemate la judecarea minorului 418
3.4. Desfasurarea judecatii 419
? 4. Punerea in executare a masurilor aplicabile
minorilor 420
4.1. Consideratii preliminare 420
4.2. Mustrarea 420
4.3. Libertatea supravegheata 421
4.4. Internarea intr-un centru de reeducare 422
4.5. Internarea intr-un institut medical-educativ 422
Sectiunea a IV-a
Procedura de urmarire si judecare a faptelor de coruptie 423
? 1. Consideratii preliminare 423
? 2. Persoanele carora li se pot aplica masuri de prevenire, descoperire si sanctionare a faptelor de coruptie 423
?3. Infractiunile supuse procedurii speciale 424
? 4. Urmarirea penala a faptelor de coruptie 426
4.1 Parchetul National Anticoruptie 426
4.1.1. Atributiile Parchetului National Anticoruptie 426
4.1.2. Organizarea si functionarea Parchetului
National Anticoruptie 427
4.1.3. Competenta Parchetului National Anticoruptie 427
4.2 Urmarirea penala in cazul in care infractiunile sunt
flagrante 428
4.3 Urmarirea penala in cazul in care infractiunile nu
sunt flagrante 429
? 5. Judecarea faptelor de coruptie 430
5.1 Judecata in cazul in care infractiunile sunt flagrante 430
5.2 Judecata in cazul in care infractiunile nu sunt
flagrante 430
Sectiunea a V-a
Procedura reabilitarii judecatoresti -/30
? 1. Consideratii preliminare 430
? 2. Cererea de reabilitare 431
? 3. Judecarea cererii de reabilitare 432
Sectiunea a Vl-a
Procedura de reparare a pagubei materiale sau a daunei
morale in cazul condamnarii pe nedrept sau al privarii ori
restrangerii de libertate in mod nelegal 436
? 1. Consideratii preliminare 436
? 2. Cazurile care dau dreptul la reparatie 436
? 3. Actiunea pentru reparare 442
Sectiunea a Vll-a
Procedura in caz de disparitie a inscrisurilor judiciare 447
? 1. Consideratii preliminare 447
? 2. Obiectul procedurii speciale 448
? 3. Efectuarea procedurii speciale 448
Sectiunea a VIH-a
Cooperarea judiciara internationala in materie penala ^5<?
? 1. Consideratii generale 450
? 2. Procedura extradarii 452
2.1. Consideratii generale 452
2.2. Extradarea din Romania (extradarea pasiva) 453
2.2.1. Conditii privitoare la persoana 453
2.2.2. Conditii privitoare la fapta 453
2.2.3. Alte conditii 454
2.2.4. Procedura extradarii 455
2.3. Extradarea catre Romania (extradarea activa) 460
2.3.1. Conditiile extradarii pasive 460
2.3.2. Procedura extradarii pasive 461
Clasificarea procedurilor speciale are la baza mai multe criterii.
Astfel, dupa obiectul cauzelor ce trebuie rezolvate si cad sub incidenta procedurilor speciale, acestea se impart in proceduri speciale propriu-zise si proceduri speciale auxiliare.
Dupa izvorul de consacrare, procedurile speciale pot fi clasificate in proceduri reglementate de Codul de procedura penala si proceduri reglementate in unele legi speciale.3
Actuala reglementare procesual penala vizeaza atat procedurile speciale propriu-zise cat si procedurile speciale auxiliare.
2.2. Procedurile speciale propriu-zise
Sunt proceduri speciale propriu-zise cele in care sunt rezolvate aspecte privind tragerea la raspundere penala a celor ce savarsesc infractiuni, in cadrul acestor proceduri, obiectul cauzei penale il constituie lamurirea problemelor legate de existenta raportului juridic procesual principal.4
Aceastea sunt in numar de trei si se refera la
- procedura de urmarire si de judecare a unor infractiuni flagrante;
- procedura in cauzele cu infractori minori;
- procedura de urmarire si de judecare a faptelor de coruptie.
La randul lor, procedurile speciale propriu-zise pot fi clasificate in proceduri speciale in care se aplica, in principal, norme derogatorii de la procedura obisnuita (procedura de urmarire si judecare a unor infractiuni flagrante si procedura de urmarire si judecare a faptelor de coruptie) si proceduri speciale in care se aplica, in principal, normele procedurii obisnuite completate cu norme derogatorii (procedura in cauzele cu infractori minori).5
3 Theodoru V, p. 346.
4 Carmen Silvia Paraschiv, Drept procesual penal, Editura Lumina Lex, Bucuresti,
2002, p. 678.
5 Neagu IV, p. 839-840.
2.3. Procedurile speciale auxiliare
Procedurile speciale auxiliare au ca obiect rezolvarea unor aspecte adiacente raportului juridic procesual principal in curs de desfasurare sau deja incheiat.
Fac parte din aceasta categorie urmatoarele proceduri speciale:
- procedura reabilitarii judecatoresti;
- procedura repararii pagubei in cazul condamnarii sau al luarii unei masuri preventive pe nedrept;
- procedura in caz de disparitie a inscrisurilor judiciare;
- procedurile reglementate ca fiind forme ale cooperarii judiciare internationale in materie penala (extradarea, transferul de proceduri in materie penala, recunoasterea si executarea hotararilor in materie penala, transferul persoanelor condamnate, comisiile rogatorii, predarea in baza unui mandat european de arestare, etc.).
2.4. Proceduri speciale prevazute in Codul de procedura penala si proceduri speciale prevazute in alte legi speciale
in Codul de procedura penala sunt reglementate urmatoarele proceduri:
- procedura de urmarire si judecare a unor infractiuni flagrante;
- procedura in cauzele cu infractori minori;
- procedura reabilitarii judecatoresti;
- procedura de reparare a pagubei in cazul condamnarii sau al luarii unei masuri preventive pe nedrept;
- procedura in caz de disparitie a inscrisurilor judiciare;
- asistenta judiciara internationala.
Se aplica si proceduri speciale reglementate in legi speciale, cum ar fi, de exemplu:
- procedura de urmarire si judecare a faptelor de coruptie (Legea nr. 78/2000);
- procedura extradarii (Legea nr. 302/2004);
- comisiile rogatorii (Legea nr. 302/2004);
- procedura recunoasterii si executarii hotararilor in materie penala (Legea nr. 302/2004) etc.
Sectiunea a 11-a Urmarirea sl judecarea unor infractiuni flagrante
? 1. Notiunea de infractiune flagranta
Diferenta intre infractiunile flagrante si infractiunile neflagrante se face doar sub aspect procesual, in decursul istoriei dreptului au existat, insa, perioade in care clasificarea infractiunilor in flagrante ori neflagrante prezenta relevanta in ceea ce priveste pedepsele aplicabile.6
in acest sens, din practica autoritatilor judiciare s-a desprins faptul ca, in ipoteza in care vinovatia faptuitorului poate fi stabilita cu certitudine din primele momente ale savarsirii infractiunii, se impune simplificarea procedurii de cercetare si de judecata pentru a se putea solutiona mai repede cauza penala.7
Analizand etimologia termenului "flagrant", constatam ca acesta are radacina in verbul latin flagro-are (a arde); pornind de aici, termenul in discutie presupune prinderea faptuitorului in timpul actiunii sale sau imediat dupa savarsirea faptei.
Astfel, in art. 465 alin. l C. pr. pen., se prevede ca este flagranta infractiunea descoperita in momentul savarsirii sau imediat dupa savarsire.
Este, de asemenea, considerata flagranta, potrivit art. 465 alin. 2 C. pr. pen., si infractiunea al carei faptuitor, imediat dupa savarsire, este urmarit de persoana vatamata, de martorii oculari sau de strigatul public, ori este surprins aproape de locul comiterii infractiunii cu arme, instrumente sau orice alte obiecte de natura a-1 presupune participant la infractiune.
Constatam din reglementarea procesual penala, legatura dintre momentul savarsirii infractiunii si momentul descoperirii acesteia. Aceasta apropiere in timp este sugerata de expresiile: "descoperita in momentul savarsirii sau imediat dupa savarsire", autorul este urmarit "imediat dupa savarsire" sau "este surprins aproape de locul comiterii infractiunii".
6 Neagu II, p. 696. 7Theodoru V, p. 581.
in literatura juridica 8 s-a reliefat faptul ca, in raport de momentul descoperirii infractiunii flagrante aceasta poate imbraca forme tipice (Vezi dispozitiile art. 465 alin. l C. pr. pen.), cat si forme atipice (vezi dispozitiile art. 465 alin. 2 C. pr. pen.).
In afara elementului de legatura intre momentul savarsirii infractiunii si momentul descoperirii ei, pentru ca o infractiune sa fie considerata flagranta este absolut necesara prezenta faptuitorului. Acest aspect reiese din reglementarea art. 465 alin. 2 C. pr. pen., potrivit caruia faptuitorul poate fi urmarit de persoana vatamata sau de martorii oculari. In acelasi sens sunt si prevederile art. 465 alin. 3 C. p. pen., potrivit carora in cazurile prevazute in alin. 2 orice persoana are dreptul sa prinda pe faptuitor si sa-1 conduca in fata autoritatii.
Din punct de vedere practic, starea de flagranta a unei infractiuni va fi apreciata de la caz la caz, in functie de imprejurarile concrete in care a fost descoperita fapta si faptuitorul ei.
? 2. Cazurile de aplicare a procedurii speciale de urmarire si judecare a unor infractiuni flagrante
Aceasta procedura speciala nu se aplica tuturor infractiunilor flagrante.
Astfel, din analiza textului de lege, reiese ca pentru a se putea aplica aceasta procedura se cer a fi indeplinite si alte conditii, suplimentare starii de flagranta. Rezulta ca, potrivit art. 466 C. pr. pen., conditiile care trebuie indeplinite in mod cumulativ pentru declansarea procedurii speciale sunt:
- infractiunea sa fie flagranta;
- infractiunea sa fie pedepsita cu inchisoare mai mare de l an si de cel mult 12 ani, precum si in cazul formelor agravate ale acestor infractiuni;9
Dongoroz II, p. 363.
Anterior modificarii survenite prin dispozitiile Legii nr. 281/2003, pedepsa prevazuta de lege pentru infractiunea flagranta trebuia sa fie mai mare de 3 luni si de cel mult 5 ani. in literatura de specialitate s-a remarcat ca in urma modificarilor intervenite in ceea ce priveste in special majorarea limitelor pedepselor prevazute de lege pentru unele infractiuni, sfera de aplicare a procedurii speciale nu mai corespundea realitatii. Acest aspect a condus la observarea necesitatii majorarii maximului de pedeapsa prevazut in art. 466 C. pr. pen. (Neagu II, p. 700).
- infractiunea sa fie savarsita in municipii sau orase, in mijloace de
transport in comun, balciuri, targuri, porturi, aeroporturi sau gari,
chiar daca nu apartin unitatilor teritoriale aratate mai sus, precum
si in orice loc aglomerat.
Referitor la cea de a doua conditie, legata de limitele pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea respectiva, se observa ca legiuitorul a restrans sfera de aplicare a procedurii speciale, astfel incat aceasta procedura nu se poate aplica infractiunilor pentru care se prevede pedeapsa inchisorii mai mica de l an (datorita pericolului social redus) si nici infractiunilor pentru care se prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 12 ani (deoarece, uneori, datorita complexitatii situatiei sau existentei unei conexiuni cu alte infractiuni, procedura urgenta ar putea dauna bunei rezolvari a cauzei).10