I. Notiunea de conferinte internationale si congrese internationale
Conferintele internationale reprezinta acele reuniuni internationale multilaterale cu caracter temporar - element care le deosebeste de organizatiile internationale - si care functioneaza pe baza normelor de drept international si a unor reguli prestabilite.
Vom vorbi despre conferinte internationale ori de cate ori reuniunea internationala are un obiect economic ori politic si de congres ori de cate ori reuniunea are un obiect tehnic sau stiintific.
Congresele si conferintele internationale sunt reuniuni de delegati ai diferitelor state, convocate in scopul examinarii unor probleme de interes comun , reuniuni la care sunt puse fata in fata pozitiile diplomatice ale statelor participante si unde se organizeaza discutiile necesare in vederea ajungerii la o intelegere prin care sa se realizeze cooperarea internationala
Din definitiile enuntate putem observa cateva elemente distincte care contureaza trasaturile conferintelor internationale - caracterul temporar, obiectivele limitate, caracterul multilateral, calitatea participantilor, precum si absenta unui cadru organizatoric institutionalizat -, dar si faptul ca acestea sunt predecesoarele actualelor organizatii internationale, daca tinem cont de faptul ca acestea au condus la aparitia institutiei organizatiilor internationale. Mai mult decat atat, trebuie subliniat faptul ca acestea sunt entitati de sine statatoare, cu anumite limite, cu obiect specific si cu scop limitat.
Multitudinea conferintelor internationale, precum si varietatea acestora ne determina sa clasificam conferintele internationale dupa urmatoarele criterii :
- dupa scopul lor, conferintele pot fi: politice sau tehnice;
- dupa obiectivul lor, conferintele pot fi: deliberative, legislative sau informationale;
- dupa sfera persoanelor participante, conferintele pot fi: restranse sau generale;
- dupa scopul operativ, conferintele pot fi: reuniuni de experti, conferinte diplomatice;
- dupa nivelul participantilor, conferintele pot fi: la nivel de sefi de state sau de guverne, la nivel de ministri de externe, la nivel de experti.
Din punct de vedere juridic, lipsa calitatii de subiect de drept international, dar si caracterul temporar al reuniunii determina in cazul conferintelor internationale inexistenta personalitatii juridice internationale, dar nu si a raspunderii pentru deciziile luate prin adoptarea de documente finale si dechiderea lor spre semnare.
Grigore Geamanu, Dreptul international contemporan, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1975, p.172.
Ion M. Anghel, Dreptul diplomatic si consular, Editura Lumina Lex, Bucuresti,1996, p.234.
Ion M. Anghel,op.cit., p. 235.
Dumitru Mazilu, Diplomatia. Drept diplomatic si consular, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2003, p.88.
A se vedea divizarea Imperiului de catre Diocletian in Occidental si Oriental, caderea Romei etc.
Gr. Geamanu, op. cit., p.173.
Dumitru Mazilu, op.cit., nota de subsol nr.13, p.164.
Ibidem, p.173.
A se vedea relatiile incordate dintre Marea Britanie si Franta, ori dintre Rusia si Turcia, acestea din urma intrand in conflict in 1828.
Conventia comerciala de la Balta Liman dintre Marea Britanie si Turcia din august 1838.
Dumitru Mazilu, op.cit., p.189.
Ion M. Anghel, op.cit, p.240.
Gr.Geamanu, op.cit., nota subsolica nr.1, p.179.
Articolul 2 alineatul 1 din Conventia de la Viena din 1969 privind codificare dreptului tratatelor.
Articolul 8 din Conventia de la Viena din 1969 privind codificare dreptului tratatelor.
Ion M.Anghel, op.cit., p.242.
Asa cum s-a intamplat si in cazul Conferintei de la Viena din 1961 cand tratatul a fost lasat deschis pentru semnarea statelor pana la 31 octombrie 1961, la ministerul afacerilor externe austriac si pana la 31 martie 1962, la sediul ONU, din New York.
Aurel Bonciog, Drept diplomatic, Ed.
Art.2 lit.i din Conventia de la Viena privind dreptul tratatelor: ,,prin expresia organizatie internationala se intelege o organizatie interguvernamentala".
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
