Medicină legală

1. INTRODUCERE

1.1 Definitie

Medicina legala ca disciplina (specialitate) medicala se situeaza la granita dintre stiintele medicale si justitie oferind acesteia din urma probe medicale obiectivate stiintific, numite expertize.

Expertiza medico-legala capata in justtie valoarea de proba stiintifica obligatorie in infractiunile contra sanatatii, a bunelor moravuri sau a stabilirii starii psihice a infractorului.

Medicina legala, prin implicarea ei in rezolvarea unor probleme socio-juridice, are un rol social important, reprezinta un fel de barometru in evolutia societatii, sesizeaza fenomenul infracNional in dezvoltarea lui, ceea ce ii permite sa propuna unele masuri de prevenire de ordin medical.

Prin urmare, medicina legala ca disciplina medicala prin furnizarea de probe obiectivate stiintific (expertize), ajuta la aplicarea normelor de drept penal, civil, administrativ, al familiei, al muncii, atunci cand se impun apararea vietii, integritatii corporale si asanatatii persoanei.

Aceasta disciplina medicala se constituie ca stiinta in parallel cu cerintele si complexitatea problemelor sociale aduse in fata justitiei si cu nevoia de a contribui la rezolvarea lor in mod stiintific.

Medicina legala se impune ca o disciplina prin excelenta de sinteza si interpretare a datelor medicale care devin probe obiective in rezolvarea unor cerinte de ordin medical necesare justitiei.

Medicina legala are nu numai un caracter interdisciplinar, de sinteza si interpretare, ci si un caracter normativ, prin trasarea normelor de conduita ce constituie deontologia medicala, precizand criteriile de apreciere a responsabilitatii profesionale a medicului (penala, civila, administrativa sau morala).

1.2. Preocupari sau domenii de activitate

Activitatea de expertiza se desfasoara pe patru domenii:

1.- Expertiza pe cadavru (tanatologia medico-legala) care se ocupa de studiul mortii precizand diagnosticul de moarte, mecanismul mortii (tanatogeneza) si cauzele medicale ale mortii. Aceste precizari permit furnizarea criteriilor de diferentiere a formei juridice a mortii (omor, accident, sinucidere).

In studiul mortii, medicina legala se ocupa in principal de mortile violente, morti produse de agenti traumatici (mecanici, fizici, chimici, biologici), mortile suspecte care se situeaza la limita dintre mortile violente si neviolente, cum ar fi moartea subita, mortile survenite in arest sau detentie, decesele la nastere etc.

2.- Expertiza pe persoana - constituie clinica medico-legala. In acest tip de expertiza se incadreaza traumatologia medico-legala si sechelele fizice si psihice posttraumatice, psihiatria medico-legala (are ca preocupare principala studiul comportamentului aberant sau al starii de sanatate mentala in cazurile cu implicatii sociale, juridice), expertiza capacitatii de munca si a starii de sanatate, de asemenea cu implicatii socio-juridice, expertiza de stabilire a filiatiei (paterne sau materne), expertiza de sexologie medico-legala (perversiuni sexuale, starea de sanatate genitala, infractiuni sexuale, viol, deflorare), expertiza de identificare a persoanelor necunoscute (copii abandonati, persoane care isi ascund identitatea).

3.- Expertiza de laborator se efectueaza pe produse biologice (sange, urina, secretii) recoltate de la persoana si fragmente de organe, tesuturi si produse biologice, de la cadavru pentru examinare histopatologica, toxicologica, serologica (identificarea pe baze de urme biologice), bacteriologica.

4.- Expertiza pe documente (acte) medicale si medico-legale se face in scopul verificarii continutului si concluziilor actelor medicolegale sau a stabilirii raspunderii profesionale a medicului. F.O. este un act medico-legal - orice omisiune sau consemnare incorecta antreneaza responsabilitatea celui care a intocmit-o. Retetele medicale, certificatele de concedii medicale sau actele medicale si medico-legale folosite in scopul atacarii testamentelor, sunt verificate privind continutul si concluziile. De calitatea lor depinde corectitudinea rapoartelor medico-legale.

Expertiza pe documente medicale si medico-legale se efectueaza in comisii formate din medici legisti sau comisii extinse in care se coopteaza specialisti din diverse specialitati medicale in functie de specialitatea impusa de speta in discutie.

Aceste comisii sunt: Comisia de control si avizare a actelor medico-legale, Comisia de noua expertiza medico-legala, Comisia de interpretare si calculul retroactiv al alcoolemiei si Comisia superioara medico-legala.

1.3.Organizarea retelei de medicina legala

In tara noastra, incepand din 1953, exista o retea de medicina legala organizata la nivel national, in cadrul Ministerului Sanatatii, care are la baza un Regulament de functionare a unitatilor medicolegale. Centrul oganizator, stiintific si metodologic il constituie Institutul de Medicina Legala "Mina Minovici" din Bucuresti, infiintat in 1892, fiind primul din Europa. Institutul este condus de un director general care este seful de disciplina din U.M.F. Bucuresti si colaboreaza cu Ministerul de Justitie, Ministerul de Interne si Ministerul Public.

Institutul are dubla subordonare - pe linie de asistenta si expertiza tine de Ministerul Sanatatii, pe linie de cercetare se subordoneaza Academiei de Stiinte Medicale.

Activitatea Institutului se desfasoara in doua sectoare:

- de expertiza - prima expertiza si noua expertiza ce se efectueaza:

- fie pe persoane, in cabinete medico-legale

- fie pe cadavre, in prosectura

- analiza, cercetare si invatamant la nivelul laboratoarelor:

- laborator de histopatologie

- laborator de toxicologie

- laborator de serologie si criminalistica

- laborator de genetica medicala

- laborator de psihiatrie, psihologie si sociologie.

Conducerea institutului coordoneaza si activitatea celor doua comisii de expertiza:

- Comisia de control si avizare a activitatii medico-legale, din care fac parte medici primari legisti din institut si cadre didactice.

- Comisia Superioara Medico-legala alcatuita din profesorii de medicina legala din tara si profesori din diverse specialitati nominalizati de Ministerul Sanatatii pentru a participa la aceasta

activitate, cadre didactice din medicina legala si medici primari de inalta tinuta profesionala.

La nivelul centrelor universitare traditionale cu facultate de medicina, Timisoara, Craiova, Tg.Mures, Cluj, Iasi, exista foste filiale,actual Institute de Medicina Legala, , conduse de sefii de catedra ai disciplinei de medicina legala. Acestea acopera si raspund de activitatea medico-legala pe teritoriul judeNelor arondate. Structura lor este pe aceeasi schema cu a I.M.L. "Mina Minovici" insa la scara mai mica - respectiv cu doua sectoare de activitate si comisie de avizare.

La nivelul judetelor exista servicii judetene de medicina legala in cadrul Directieie de Sanatate Publica ce functioneaza in Sp. Judetean, conduse de medici legisti primari care colaboreaza cu 2-3 medici legisti. Serviciile judetene efectueaza activitate de prima expertiza pe teritoriul judetului si au in structura lor pe langa cabinete de expertiza si prosectura, un laborator de toxicologie si anatomie patologica, acolo unde este posibil.

In judetele cu suprafata intinsa si densitate mare a populatiei exista in policlinicile unor centre urbane cabinete medico-legale in care functioneaza un medic legist principal sau un delegat care efectueaza necropsiile si examinarea persoanelor (ex. in judetul Prahova exista cabinet la Campina; in judetul Arges, la Curtea de Arges si Campulung Muscel, etc.).

1.4 Istoric

Dezvoltarea acestei specialitati s-a facut in paralel cu dezvoltarea stiintelor biologice si medicale, precum si cu cea a stiintelor juridice. Datele de istoric vin sa confirme aceasta legatura care a impus dezvoltarea Medicinei Legale ca specialitate medicala bine definita, cu preocupari si metodologie specifice.

Problematica medico-legala este complexa si are rezonanta sociala, medico-biologica si juridica. Aceasta complexitate a preocuparilor Medicinei Legale a determinat aparitia unor spatii mai largi de investigatie, in scopul cunoasterii valorii actului medical pentru justitie, astfel au aparut psihiatria medico-legala, stomatologia medico-legala, toxicologia medico-legala, sexologia medico-legala, hemato-serologia medico-legala, genetica medicala (cu character aplicativ).

Pe langa caracterul aplicativ al specialitatii apare tot mai pregnant caracterul normativ ce vizeaza incalcarea sau nesocotirea normelor de etica profesionala: activitatea medicului si implicatiile sociale ale acesteia, a facut din cele mai vechi timpuri ca deontologia si raspunderea medicala sa constituie obiectul unor preocupari majore care sa determine reglementarile societatii fata de profesionea de medic.

Una din cele mai vechi dovezi care atesta legatura medicului cu justitia o gasim in Codul lui Hamurabi (rege al Babilonului intre 1792 - 1750 i.e.n.) cod format dintr-o culegere de legi prin care se reglementeaza activitatea medicului (vindecatorului), prevazand sanctiuni in caz de greseli in interventiile nereusite de vindecare.

La vechii evrei, in cartile biblice se gasesc