Interpretarea normelor juridice

Interpretarea normelor juridice civile consta intr-o operatie rationala si logica de lamurire si intelegere a continutului si sensului normelor in scopul justei aplicari a acestora la situatiile de fapt.

Necesitate

O norma juridica (o lege civila), oricat de perfecta ar fi, nu poate cuprinde toate cazurile la care sa se aplice, dat fiind varietatea si complexitatea faptelor ce pot cadea sub incidenta dispozitiilor sale.

Interpretarea este necesara uneori pentru a lamuri eventualele contradictii aparente ce se pot ivi intre diferite acte normative sau chiar intre dispozitiile aceluiasi act nomativ.

Clasificarea interpretarii:

1.in functie de forta juridica a interpretarii:

- Interpretare oficiala - este cea facuta de organul de stat conferit cu o asemenea competenta (Parlament, Guvern, Organe Judecatoresti). Ea este la randul ei de doua feluri:

-interpretarea legala (autentica) - facuta de organul legiuitor, sau de organul care a emis legea;

-interpretarea judecatoreasca - facuta de organele judecatoresti cu prilejul judecarii unor cazuri concrete (sentinte, decizii), cu putere obligatorie numai intre partile litigiului respectiv

- Interpretarea neoficiala (doctrina) - este facuta de persoane care nu actioneaza in calitate de organ de stat. Serveste la luminarea judecatorilor si la perfectionarea legislatiei, fara a avea caracter obligativ.

2.Dupa criteriul rezultatului (raportul dintre continutul literar si cel real):

- Interpretare literala -cand se ajunge la concluzia ca formularea coincide cu sensul real al normei;

- Interpretarea extensiva (in spiritul legii) - cand interpretul ajunge la concluzia ca prin continut, norma civila acopera mai mult decat se intelege din text;

- Interpretarea restrictiva (in spiritul legii) - cand continutul normei este mai restrans decat lasa sa se inteleaga formularea ei.

Metode de interpretare a normelor juridice

Interpretarea se realizeaza cu ajutorul unor mijloace si procedee oferite de alte stiinte decat stiinta dreptului, cunoscute sub denumirea de metode de interpretare. Ele sunt:

a.Interpretarea gramaticala

- ideile, enunturile exprimate prin norme juridice trebuie facuta prin cuvinte si termeni usor accesibili;

- normele juridice trebuie sa fie clare, precise, ferme, sa excluda echivocul.

b.Interpretarea sistematica

- intelesul normei se determina prin compararea sa cu alte norme din acelasi act normativ sau alt act, cu locul ei in ierarhia izvoarelor;

c.Interpretarea istorica

- urmareste stabilirea intelesului normei prin analiza conditiilor concrete care au determinat emiterea ei;

d.Interpretarea teologica (teleos-scop, logos-studiu)

- urmareste aflarea scopului urmarit de legiuitor la adoptarea normei respective;

e.Interpretarea logica

- consta in aplicarea regulilor logicii formale, in formularea si compararea unor texte, pe calea inductiei si deductiei.

Realizarea si aplicarea normelor juridice civile

Formele de realizare

Dispozitiile, prevederile prevazute in normele de drept se infaptuiesc prin activitatea practica a oamenilor, in care acestia isi exercita drepturile si isi indeplinesc obligatiile.

Realizarea normei de drept imbraca doua forme juridice principale:

a)Respectarea si executarea prescriptiei normei juridice de catre persoanele fizice sau juridice- acestea actionand libere si constiente la indeplinirea dispozitiilor normei, valorificandu-si drepturile subiective si indeplinindu-si obligatiile;

b)Aplicarea normei de drept de catre organele de stat competente - consta in activitatea organelor de stat investite prin lege cu atributii si competente speciale pentru punerea in practica a dispozitiilor si sanctiunilor normelor juridice: se nasc astfel raporturi juridice.