Filosofia dreptului este acea ramur sau parte a filosofiei care
abordeaz dreptul in esen a sa universal , spre deosebire de tiin a dreptului
care studiaz dreptul in natur i caracterele lui particulare. Nici o tiin
juridic special nu poate s spun ce este dreptul in general, in esen a lui
universal . tiin ele juridice particulare ne spun ce este dreptul la un anumit
popor i la un moment dat, fenomenul dreptului la o epoc istoric , definit
in spa iu i in timp. Cercetarea dreptului in general dep e te competen ele
oric rei tiin e juridice particulare i constituie domeniul filosofiei dreptului
sau filosofiei juridice. Cum scria Kelsen << Filosofia dreptului mediteaz
asupra conceptului de Drept, asupra celui de Justi ie, de care nu se
intereseaz nici o tiin juridic particular , de i, paradoxal, fundamentele
acestora il au ca unic temei>>
In demersurile lor specifice, juri tii elaboreaz no iuni generale ca
izvor de drept, norm juridic , raport juridic, act juridic, fapt juridic, subiect
de drept, legalitate, iar filosofii elaboreaz no iuni de maxim generalitate ca
norm , raport social, act, fapt, subiect, esen , fenomen, sistem, structur ,
cauz , efect, principiu. << Filosofia dreptului este concep ia global asupra
dreptului, metajuridic , dezv luind ra iunea de a fi a dreptului in ordinea
universalului, temeiurile categoriilor i principiilor juridice>> 2
A a cum scria Prof. univ. dr. Constantin Stroe in lucrarea sa
<< Compendiu de filosofia dreptului >> : << Filosofia Dreptului este cu totul
altceva decat Teoria General a Dreptului i chiar decat propria sa istorie>>3.
In acord cu al i autori, el considera c filosofiei dreptului ii revin trei
probleme importante pentru teoriile din cuprinsul celorlalte tiin e i practici
juridice :
. Care sunt condi iile de justificare a dreptului, - problem
ce deschide calea axiologiei juridice ;
2. Care sunt condi iile de valabilitate a categoriilor juridice, -
problem ce deschide calea epistemologiei juridice ;
3. Care sunt condi iile de adeverire a omului prin dreptul
pozitiv, -problem ce deschide calea antropologiei juridice.4 Acestea se
adaug obliga iei sale primordiale de a explica dreptul prin r spunsul la
intrebarile << ce este dreptul?, care ii sunt izvoarele? ce urm re te el? >>.
Considerand dreptul in esen a lui universal , filosofia dreptului
incepe unde sfar e te tiin a dreptului, c reia ii d temeiurile i no iunile
6
fundamentale. Ca medita ie asupra ideii de drept ea sintetizeaz in mod logic
toate datele particulare ale jurispruden ei. Reg sim aici raportul general
filosofie- tiin in sensul intregirii lor reciproce : tiin a dreptului are
nevoie de filosofia dreptului pentru a- i extrage din ea metodele i
principiile, iar filosofia dreptului trebuie s ia in considerare tiin ele juridice
particulare care prin intermediul jurispruden ei ii permit s i i constituie,
instituie, verifice i aplice principiile. Normele dreptului pozitiv pentru a fi
in elese in mod tiin ific trebuie raportate la principii, adic la legit ile
similare din celelalte tiin e. Aceste principii se afl la nivelul filosofiei
dreptului.
Filosofia dreptului abordeaz i consacr locul i rolul dreptului in
via a omului, in ra iunea sa de a tr i. Prin intregul s u demers, filosofia
dreptului i i propune s contribuie la optimizarea dreptului in raport cu
cerin ele condi iei umane, cu valorile unui timp istoric, la perfec ionarea sa
ca instrument normativ in controlul competi iei dintre interese i valori
devenit acerb la acest inceput de mileniu trei. Filosofia dreptului este mai
veche decat tiin a dreptului deoarece la to i marii creatori de sisteme
filosofice din cele mai vechi timpuri g sim elemente de filosofia dreptului
legate de incerc rile lor de a descifra raporturile dintre oameni, dintre om i
societate, dintre moral i drept.
Kant scria c oamenii sunt nesociabil sociabili : ei vor s tr iasc in
Sec iunea I: Dic ionare i Enciclopedii
Dic ionar enciclopedic de filosofie, Filosofia de la A la Z, Elisabeth
Clement, Chantal Demonque, Laurence Hansen-Love, Pierre Kahn
(traducere), Editura ALL EDUCA IONAL, Bucure ti, 999.
Dic ionar de filosofie (Larousse), Didier Julia (coord.), Editura
Univers Enciclopedic, Bucure ti, 999.
Dictionnaire des oeuvres politiques, F. Chutelet, O. Duhamel, E.
Pisier (coord.), Ed. PUF Quodridge, Paris, 200 .
Dic ionar de sociologie, Raymond Boudon (coord.), Editura
Univers Enciclopedic, Bucure ti, 996.
Dic ionar de sociologie Gilles Feriol, Philippe Couche, Jean Marie
Duprez, Nicole Gadrey, Michel Simon, Ed. Polirom, Ia i, 998.
The social science encyclopedia, Adam Kuper, Jessica Kuper
(coord.), Routlege, London, 996.
Enciclopedia Blackwell a gandirii politice, David Miller (coord.),
Editura Humanitas, Bucure ti, 2000.
Encyclopedia Britanica (vol. VI, X), Daphne Daume (coord.), Ed.
Encyclopedia Britanica, Chicago, 992.
Encyclopedia Universalis (vol. XI, XVII), Peter F. Baumberger
(coord.), Ed. Encyclopedia Universalis, Paris, 992.
Sec iunea a II-a: Cursuri, Monografii, Lucr ri tiin ifice
A
Aristotel, Organon, vol. I, Editura IRI, Bucure ti, 997.
Aristotel, Organon, vol. II, Editura IRI, Bucure ti, 998.
Aristotel, Metafizica, Editura IRI, Bucure ti, 999.
Aristotel, Etica Nicomahic , Editura IRI, Bucure ti, 998.
Aristotel, Politica, Editura IRI, Bucure ti, 200 .
Pierre Aubenque, Problema fiin ei la Aristotel, Editura Teora,
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
