In a doua jumatate a secolului XX, oamenii de stiinta, in primul rand ecologistii, au observat in natura mutatii profunde, nemaiintalnite pana atunci, care se resimteau si in societate avand un efect nefast asupra conditiilor de viata si asupra calitatii acesteia.
S-a constatat ca in ultimii cincizeci-saizeci de ani, productia industriala a crescut de 50 de ori, iar consumul de energie s-a marit, in medie, de 30 de ori. Industria, transporturile, activitatile militare, emisiile radioactive si chimizarea agriculturii sunt, pe de o parte, o expresie a progresului omenirii, a bunastarii generale, dar, pe de alta parte, au contribuit intens la poluarea atmosferei care are nu numai o actiune nefasta asupra vietuitoarelor dar determina si incalzirea Terrei.
Cresterea emisiilor de bioxid de carbon, ca si ale celorlalte gaze, contribuie la formarea asa-zisului "efect de sera" si in urmatorii 50 - 100 de ani va determina o crestere a temperaturii cu 3 grade Celsius, ceea ce va duce la topirea gheturilor si, in consecinta, la cresterea nivelului marilor si oceanelor, la inundarea litoralului aflat la nivelul marii s.a.m.d. Aceste schimbari climaterice cauzate de asa - numitului "efect de sera" determina disparitia unei parti insemnate a animalelor si plantelor terestre existente. Conform estimarilor unor oameni de stiinta, peste un milion de specii vor disparea pana in anul 2050. Alti specialisti considera ca aceste estimari sunt mai degraba "optimiste", incalzirea globala fiind in realitate mai periculoasa chiar decat terorismul international. Cantitatile tot mai mari de gaze poluante, emise in special de catre fabricile si uzinele din SUA, inrautatesc incontinuu situatia. Folosirea in continuare, in ritmul actual a unor combustibili fosili ca titeiul, carbunele si gazele naturale, va face ca pana in anul 2050, o treime din toate formele de viata actuale sa fi condamnate la disparitie.
Grupul mondial de reasigurari SWISS RC a intocmit un studiu care demonstreaza ca, din cauza fenomenului de incalzire a climei la nivel global, companiile de asigurare vor trebui sa faca fata anual unor cereri de despagubiri cu o valoare de 30- 40 miliarde de dolari, aproximativ echivalentul unui atac terorist de marimea celui de la World Trade Center. Iata de ce, din ce in ce mai multi specialisti considera ca problemele de mediu surclaseaza terorismul si devin principala amenintare a secolului XXI. Oamenii de stiinta, care se asteapta la o intensificare a fenomenului de incalzire globala, prognozeaza pentru anumite regiuni furtuni puternice, valuri de caldura, inundatii, tornade si cicloni, in timp ce alte regiuni vor fi afectate de ger sau seceta. "Nivelul apelor va continua sa creasca, calotele glaciare se vor retrage, iar ariile acoperite de zapada se vor restrange", se citeaza in studiul mentionat. De aceea, este necesar sa se treaca urgent de la actuala forma de economie, bazata pe combustibili fosili la o economie bazata pe energii nepoluante.
Protectia si regenerarea amosferei este asigurata, dupa cum se stie, de fotosinteza. Dar, daca in anul 1960 suprafata Terrei era inca in proportie de 25 % acoperita de paduri, in anul 1975 suprafata impadurita scazuse la o cincime, iar in anul 2000 s-a ajuns deja la o sesime. Anual, pe Terra se defriseaza 11 milioane de hectare de padure. Pentru obtinerea unor profituri uriase, in zona tropicala dispar 50 hectare de padure pe minut. Acest lucru nu numai ca influenteaza negativ calitatea atmosferei, dar, in acelasi timp, scade fertilitatea si umiditatea solului, ceea ce duce in final la extinderea deserturilor.
O alta problema majora o constituie calitatea si cantitatea apei. Numai 3% din cantitatea de apa dulce utilizabila pe Terra este potabila, dar 97% din aceasta se afla conservata in calotele de gheata sau in panzele subterane, unde nu poate fi asa usor atinsa de om. De la aparitia vietii pe Terra, cantitate de apa dulce disponibila nu s-a modificat si, tocmai de aceea, poluarea apei dulci ridica, in intreaga lume, probleme extrem de complexe. Potrivit datelor furnizate de Organizatia Mondiala a Sanatatii, pe Terra exista in prezent 1,7 miliarde de oameni care nu dispun de apa potabila. Dupa aprecierea Departamentului de Stat al SUA, pe glob exista cel putin zece puncte potentiale de conflict international, numar ce, la mijlocul mileniului trei, se va ridica la 90. Pentru a forma o imagine mai clara, amintim ca, in timp ce consumul zilnic de apa in Europa este de 150 litri/persoana, in India acesta este de numai 25 litri/persoana, iar in Sudan de numai 19 litri/persoana.
Lumea secolului XX si a inceputului de veac XXI a fost si este confruntata cu trei sfidari de proportii planetare: mizeria cumplita, razboaiele si degradarea, deasemeni catastrofala, a mediului natural. "Conflictele armate, atat de violente si crude - aprecia Richard Perruchou - nu constituie poate adevarata amenintare pentru viitorul umanitatii; ele nu sunt decat expresia unei tulburari mai profunde. Adevarata amenintare o constituie subdezvoltarea, mizeria endemica, saracia, prapastia mereu mai adanca intre cei ce iau si cei carora li se ia" . Mizeria se accentueaza si datorita faptului ca explozia demografica are loc tocmai in zonele cele mai sarace.
Astfel, potrivit estimarilor, in perioada lui Hristos, Terra avea aproximativ 300.000.000 de locuitori, in anul 1850 un miliard, in anul 1950 - doua muliarde. In secolul al XX-lea populatia globului a crescut de patru ori, ajungand de la un miliard si jumatate in anul 1900, la peste sase miliarde in 2000 iar rata exploziva de crestere a natalitatii a avut loc in tarile cele mai sarace din Asia, Africa si America Latina. Putem concluziona ca cea mai mare parte a contemporanilor nostri traiesc in cea mai neagra saracie si fara nici o speranta de a-si ameliora destinul. Pentru ei accesul la educatie, la sanatate, la invatamant este practic interzis. Singurul lor orizont este o speranta de viata redusa, foametea, bolile si analfabetismul.
"O treime din cele sase miliarde de fiinte umane care populeaza aceasta planeta - aprecia Cornelio Sommaruga, presedintele CICR, in discursul pronuntat la ceremonia de deschidere a celei de-a XXVII-a Conferinte internationale a Crucii Rosii si Semilunii Rosii de la Geneva, din 31 octombrie 1999 - traiesc sub pragul de saracie, cu mai putin de un dolar pe zi. Este inacceptabil pentru ca aceasta nu este o fatalitate.
Gravele atingeri aduse mediului natural vor determina, mai curand sau mai tarziu, catastrofe a caror amploare nu o putem masuram inca. Eforturi dintre cele mai importante trebuie sa fie intreprinse pentru a eradica anumite maladii endemice care bantuie in tarile cele mai sarace. Catastrofele zise naturale sunt cel mai adesea cauzate de om."
Ravagiile produse in secolul al XX-lea de actele de violenta majora - razboaie clasice, conflicte armate internationale si interne, incepand cu razboiul civil si terminand cu conflictul destructurat, iar dupa 11 septembrie 2001, cu razboiul terorist - au generat, pe intinse suprafete ale globului pamantesc, cumplite suferinte umane, distrugeri de bunuri materiale si o degradare sensibila a mediului .
Cele doua razboaie mondiale, la care se adauga peste 150 de conflicte armate, care au avut loc in ultima jumatate de veac, au facut din secolul al XX-lea perioada cea mai sangeroasa din intreaga istorie a omenirii : zeci de milioane de morti, cea mai mare parte a lor din randul populatiei civile, mai ales al grupurilor celor mai vulnerabile - copii, femei, batrani - sute de milioane de raniti, mari exoduri fortate de populatii, epurari etnice, refugiati din razboi, deplasari si migrari de persoane obligate sa-si paraseasca locuintele si tara din cauza persecutiilor si amenintarilor. Iredentismul, formule contemporane de sclavie, traficul si consumul de droguri, prostitutia, nu sunt decat argumente ale acestui sumbru tablou umanitar de la sfarsit de secol si inceput de mileniu. Trebuie mentionat ca toate aceste fenomene negative, produse constient sau inconstient de om, au un impact direct asupra mediului.
1. Daniela Marinescu - Tratat de dreptul mediului, Ed. All Bech, 2003
2. Daniela Marinescu - Dreptul mediului inconjurator, Editia a II-a, Editura Sansa, Bucuresti 1993.
3. Mircea Dutu - Dreptul mediului, Ed. Economica, Bucuresti, 1993.
4. Gheorghe Iancu - Drepturile fundamentale si protectia mediului, Ed. Regia Autonoma "Monitorul Oficial", Bucuresti, 1998.
5. Michel Prieur - Droit de l'environnement, Dalloz, Paris, 1991.
6. Nicolae Popa - Teoria generala a dreptului, T.U.B., Bucuresti, 1992.
7. Jean Drost - Inainte ca natura sa moara, Ed. Politica, Bucuresti 1971.
8. Alexandru Ionescu - Ecologia, stiinta ecosistemelor, Redactia de propaganda tehnica
agricola, Bucuresti, 1988.
9. Francis Bacon - Noua Atlantida, Bucuresti, 1962.
10. Lucretiu - De revum nature, Oxford, SA, 1891.
11. Aristotel - Politica, Editura Politica, Bucuresti, 1982.
12. Consiliul Europei, Strasbourg, CDCJ, Doc. 25.92/24, iulie 1992.
13. Ion Grigore Sion - Ecologie si drept international, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1990
14. Ioan Pop - Ocrotirea naturii in tara noastra, Universitatea "Babes-Bolyai", Cluj-Napoca, 1982
15. Lucian Ghinea - Apararea naturii, Bucuresti, Ed. Politica, 1978
16. Alin Teodorescu - Calitatea vietii: concept si masuri, Bucuresti, Ed. Politica, 1982
17. Dumitra Popescu, Mircea I. Popescu - Dreptul mediului, documente si tratate internationale, Bucuresti, Ed. Artprint, 2002
18. Raluca Mija-Besteliu - Drept international - Introducere in dreptul international public, Bucuresti, E. All Bech, 1997
19. Legea nr. 137/1995 - Legea Protectiei Mediului, Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, anul VII - nr. 304 din 30 decembrie 1995
20. Ordinul nr.125/1996 al Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului pentru aprobarea Procedurii de reglementare a activitatilor economice si sociale cu impact asupra mediului inconjurator, Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, anul VIII - Nr.73 din 11 aprilie 1996
21. Constitutia Romaniei si Legea nr. 429/2003 de revizuire a Constitutiei
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
