Drept parlamentar

"Tratat de teorie si practica Parlamentara

-Constanta Calinoiu si Victor Duculescu Ed.LuminaLex

-dr parlam. o subramura in doctrina de specialitate a dr constitutional - deriva din acesta

-reguli si proceduri care fac parte din Parlam.

-manualul de dr parlam. T. Jefferson s incercat sa delimiteze dr parlam. ca fund. de o alta ramura a dr pub.

-izv. dr parlam in rolul si pozitia Parlam. ca pozitie

-dr parlamentar este consecinta formarii Parlam.2 in sensul modern al termenului atunci cind:

a) Parlamentele au capatat un rol prioritar in cadrul regimului pol. in dauna monarhiei sau in cadrul regim. republican devenind sediul suveranitati

b) ind Parlamentele au impus raspundere pol. a Guv. , prin functia de control a Guv. (motiuni, motiuni de cenzura)

c) cind Guv. a aparut ca o noua autoritate in cadrul puterii executive separate de sef statului, iar rasp. sa politica fata de Parlam. a fost, decisive prin formarea si caracterizarea regim parlamentar

d) atunci cind s-au constituit sist. representativ si in cadrul acestuia pluralismul pol.

Parlam. a evoluat de la suveranitatea Parlam. la Parlam. rationalizat (dupa al 2lea razb mondial)

Evolutia a fost marcata de la sist. in care lg era inabordabila si incontestabila (lg e dura, dar e lg)

Locul dr parlamentar in sistemul dr Roman

2 Principiile dr parlamentar

P= spiritul reglementarii

Exprima solutii juridice cu o mare generalitate de aplicabilitate intr-o diversitate de situatii concrete

Premisa principiului dr parlamentar o constituie principiul constitutional al autonomiei parlamentare care este una din consecintele esentiale ale principiului separatiei puterilor in stat

In Parlament aceasta separatie a puterii legislative se caracterizeaza intr-o tripla autonomie 1 regulamentara 2 institutionala 3 financiara

Autonomia regulamentara rezulta din faptul ca fiecare Camera (senat+ cam dep.) isi are propriul regulament de organizare si functionare

Aut. institutionala regula din faptul ca structurile interne ale Camerelor, precizate in art 64 constitutie, se constituie exclusive ca structuri ale lor iar fiecare Camera isi constituie - comisii permanente - grupuri parlamentare - comisii de ancheta +- delegatii - alte comisii speciale

Aut finaciara e data de faptul ca potrivit art 64 alin 1 con fiecare ramura isi aproba bugetul propriu care face parte integrala din bugetul de stat

1500 miliarde 2005

3000 miliarde 2005 Buget C dep

Doctrina de specialitate , sunt considerate ca fiind principii ale dr parlamentar

1 specializarea dr parlamentar

2 majoritatea decide, opozitia se

3 transparenta

P specializarii dr parlamentar

dr parlamentar e un dr - special - specializat ca urmare a incidentei principiului

constitutional al autonomiei parlamentare

Parlamentul , fiind autonom , nici un alt principiu specific altei ramuri sau subramuri de drept nu-I poate fi aplicabil faptul ca dr parlamentar reprezinta o subramura a dr constitutional dar in limitele dr parlamentar

Daca e aplicabil ficarei camere dar si parlamentului in ansamblu , regulile dintr-o ramura, fiind rezulatul vointei exclusive parlamentarilor acelei camere nu sunt aplicabile in afara acesteia , adica parlamentarilor celeilalte camere dar nici altor autoritati publice

Datorita bazei elective a desemnarii lor si ca o consecinta a principiului specializarii, parlamentarii pot sa-si exercite mandatul numai in camera in care au fost alesi

1 dep - 170.000 mii voturi

1 sen - 60.000 mii voturi

1 camera - camera sesizata

2 camere - camera decizionala care poate adopta sau respinge indifferent de ce face prima ( nu mai exista mediere)

Unele initiative ajung mai intii la - camera dep in functie de domeniul - camera S de reglementare

--> sa anulat vointa celeilalte camere

Exceptie 1 senator trebuie sa depuna 1 proiect la C dep. daca e de competenta ei

Specializarea competentei camerelor presupune specializarea parlamentarilor, profesionalizarea lor ceea ce va oblige partidele politice sa realizeze o selectie mult mai drastica in desemnarea candidatilor pe listele de vot

P majoritatea decide, opozitia se

E consecinta naturii , nu a bazei, elective a mandatului reprezentativ si a caracterului pluralist al camerelor parlamentului

Majoritatea, intrucit exprima optiunea majoritara a corpului electoral e legitimate sa decida asupra masurilor necesare indeplinirii programului sau politic , fiind cea care a invins in alegeri

Minoritatea in egala masura , reprezinta optiunea unui segment al corpului electoral si astfel e legitimate sa se exprime prin insusi optiunea ei se asigura latura critica a procesului de guvernare. De aceea binomul majoritate - opozitie este fundamental pt dinamica luptei politice din parlament

Principiul ligitimeaza guvernarea ca un process democratic si asigura conditiile pt realizarea alternantei politice fiind essential pt caracterizarea Parlamentului ca o putere deliberative

Scopul - adoptarea unei decizii collective

pt aceste considerente, majoritatea poate fi - calificata implicind de fiecare - absoluta data o adeziune mai - simpla mare sau mai restrinsa spectrului politic

Principiul acesta majoritatea decide presupune si un sistem de protectie a minoritatilor politice si in acest scop in sistemul nostru constitutional pricipalele mijloace de protectie sunt4