Drept constituțional

Obiective

Disciplina Drept constitutional are ca obiectiv principal insusirea de catre studenti a notiunilor fundamentale ale dreptului constitutional, a fundamentelor stiintifice ale teoriei Constitutiei, a teoriei generale si a drepturilor, libertatilor si indatoririlor funda-mentale, precum si a institutiilor si structurilor constitutionale romanesti actuale. De asemenea, ea isi propune sa prezinte studentilor conceptele, notiunile, institutiile si categoriile constitutionale cu care opereaza disciplina, precum si principiile constitutionale fundamentale de maxima generalitate care guverneaza intreaga viata economica, sociala, culturala, politica si juridica a societatii romanesti contem-porane. Problematica mentionata este abordata si din perspectiva aderarii Romaniei la U.E. si a ratificarii Tratatului privind instituirea unei Constitutii pentru Europa.

I. CONCEPTELE FUNDAMENTALE CU CARE OPEREAZA DREPTUL CONSTITUTIONAL

Se considera ca, pentru stiinta dreptului constitutional, conceptele de societate, stat, drept, politica si morala sunt esentiale si studentii trebuie sa inteleaga si sa retina continutul acestor notiuni.

In acest sens, retinem urmatoarele notiuni:

a) Societatea umana reprezinta un ansamblu unitar, complex, sistematic de relatii intre oameni, istoric determinate, conditie si rezultat ale activitatii acestora de creare a bunurilor materiale si valorilor spirituale necesare traiului individual si colectiv.

b) Statul. Lato sensu, notiunea de stat cuprinde ansamblul a trei elemente: teritoriul, populatia si suveranitatea. Stricto sensu, notiunea de stat cuprinde forma organizata statal a poporului.

c) Dreptul cuprinde totalitatea regulilor de conduita, instituite sau sanctionate de stat, reguli ce exprima vointa poporului ridicata la rangul de lege, a caror aplicare este realizata de buna voie si numai in ultima instanta prin forta coercitiva a statului.

d) Morala. Lato sensu, morala este definita ca o forma a constiintei sociale, care reflecta si fixeaza in principii si reguli cerintele de comportare privind raporturile nescrise dintre individ si colectivitate.

e) Politica reprezinta o forma de activitate sociala care se extinde asupra sferei relatiilor dintre clase, natiuni si alte grupuri sociale, precum si a celor dintre indivizi si acestea, in lupta pentru putere.

II. TEORIA GENERALA CLASICA SI CONTEMPORANA A STATULUI

a) O abordare diacronica a conceptului de stat. Conceptul de stat poate fi abordat din diferite perspective, in functie de etapa istorica luata drept reper si de pozitiile doctrinare de pe care el este analizat. Lato sensu, statul este considerat ca o forma de organizare sociala, care garanteaza, impotriva pericolelor din exterior si din interior, propria sa siguranta si pe cea a indivizilor care il alcatuiesc. Formarea statului a parcurs urmatoarele etape: statul suveran, statul absolutist, statul de drept si national.

b) Legitimitatea si functiile statului. Stricto sensu, legiti-mitatea statului se reduce la justificarea pozitiei pe care o detin guvernantii fata de guvernati. Functiile fundamentale ale statului sunt: legislativa, executiva si jurisdictionala.

c) Elementele constitutive ale statului. Lato sensu, statul este studiat ca suma a trei elemente: teritoriul, populatia si suveranitatea.

d) Teoria formei de guvernamant. In dreptul constitutional, prin forma de guvernamant intelegem, in general, modul in care sunt constituite si functioneaza organele supreme intr-un stat. Cele mai utilizate forme de guvernamant au fost si sunt monarhia si republica.