1.1. Ideea de uniune europeana
Ideea este foarte veche. Dante Alighieri (n. 29 mai 1265, FlorenNa, d. 14
septembrie 1321, Ravena, poet si filosof italian, om politic florentin, primul
mare poet de limba italiana), in ,,Divina comedia" isi imagina o Europa
unificata, aflata sub conducerea unui suveran aflat deasupra celorlalNi suverani.
Limba comuna urma sa fie latina, iar moneda comuna florinul care avea o
circulaNie larga in Europa ca urmare a activitaNii negustorilor din FlorenNa.
ConcepNia lui Alighieri merita menNionata pentru ca a intuit necesitatea
pastrarii suveranitaNii statelor membre, a monedei unice, pe care Uniunea
Europeana a realizat-o parNial incepand cu anul 2002, la peste 50 de ani de la
inceputurile construcNiei comunitare, dar si a limbii unice despre care inca nu se
discuta.
In secolul al XVII-lea, Ducele de Sully (numit in 1597 seful administraNiei
financiare din timpul regelui Henric al IV-lea al FranNei, si care aparNinea
gruparii religioase a hughenoNilor), in ,,Grand Dessin" a lansat ideea unui ,,corp
politic al tuturor statelor Europei" care sa poata produce intre membrii sai o
pace inalterabila si un comerN perpetuu.
Immanuel Kant, in 1795 a elaborat un ,,Proiect de pace eterna" bazat pe o
federaNie de state libere, avand o constituNie de tip republican.
Victor Hugo, in discursul rostit la al treilea Congres InternaNional de Pace
de la Paris din 1849, spunea ca ,,va veni o zi cand vom vedea aceste doua
grupuri imense, Statele Unite ale Americii si Statele Unite ale Europei, unul in
faNa celuilalt, intinzandu-si mainile unul celuilalt peste mari, schimband produse,
comerN, industrie, arte, genii ".
3
O Europa unita a existat efectiv pe vremea Imperiului roman care insa
cuprindea si coasta de nord a Africii, Asia Mica, incluzand Turcia, aspiranta la
statutul de membru U.E., dar si Israelul, timp in care Marea Mediterana ajunsese
un lac interior al Imperiului.
Napoleon a incercat unificarea Europei sub autoritatea FranNei, dar
impotriva voinNei popoarelor, ceea ce a provocat explozia naNionalismelor
europene.
Saint Simon (1760-1825) in 1814 prevedea construcNia Europei in jurul
unei alianNe FranNa-Anglia, condusa de un monarh ,,lider stiinNific si politic". (v.
Adrian Nastase, Europa quo vadis?, Ed. Monitorul Oficial, Bucuresti, 2003,
p.21-29). Acestei alianNe i se puteau alatura si alte state care se eliberau si isi
creau instituNii reprezentative.
Si alNi vizionari au formulat proiecte de unificare a Europei. Dupa primul
razboi mondial, Aristide Briand in 1929, in Adunarea Generala a SocietaNilor
NaNiunilor a propus sa se constituie ,,un fel de legatura federala" intre naNiunile
europene.
In 1944, reprezentanNii miscarilor europene de rezistenNa, reuniNi in ElveNia,
au elaborat un program european care statua ca realizarea unei Europe prospere
si democratice sub forma unei reuniuni de state suverane, separate prin frontiere
politice si vamale este imposibila, afirmand ca doar o federaNie europeana ar
putea inlatura cauzele celor doua razboaie mondiale.
In 1946, Winston Churchill, la Universitatea din Zurich, a susNinut ideea
unor ,,State Unite ale Europei", construite in jurul FranNei si Germaniei, sub
auspiciile Marii Britanii si ale SUA.
In 1947, mai multe miscari care militau pentru unitate europeana au format
,,Comitetul InternaNional de coordonare a miscarilor pentru unificarea
Europei". Primul Congres European Ninut la Haga in 1948, care a reunit peste
800 delegaNi din 19 Nari, a formulat ideea unei zone europene de comerN liber si
4
a necesitaNii de creare a unor instituNii europene - un Parlament European si o
Curte de JustiNie. Richard Caudenhove-Kalergi a creat miscarea ,,Pan Europa" 1
1.2. Etapele realizarii Uniunii Europene
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, cele doua superputeri, Uniunea
Sovietica si SUA, si-au disputat puternic zonele de influenNa, in special in
Europa. Marea Britanie, asociat al Statelor Unite, se angajase sa susNina linia de
rezistenNa formata de Grecia si Turcia. La 21 februarie 1947, Ambasada Marii
Britanii din SUA a anunNat Secretariatul de stat din Washington ca, datorita
gravelor dificultaNi cu care se confrunta economia britanica, Regatul Unit al
Marii Britanii nu mai avea forNa economica si militara pentru a suporta imensele
cheltuieli cu bazele militare din Marea Mediterana.
In acelasi timp, in Europa prindeau si castigau teren miscarile socialiste si
comuniste pro-sovietice, ajungand chiar la desemnarea unor ministri comunisti
in guvernele Italiei si FranNei. In acest context, Truman, presedintele american
care i-a succedat lui Roosevelt, la 12 martie 1947 s-a adresat sesiunii comune a
Congresului SUA si a solicitat autorizaNia pentru alocarea a 400 milioane dolari
in ajutorul Greciei si Turciei. Congresul SUA a aprobat ajutorul si a stabilit
obiectivul de a ,,manifesta o atitudine ferma a Washingtonului faNa de
Moscova".
La 5 iulie 1947, la Universitatea Harvard, secretarul de stat al SUA, George
Marshall, cu ocazia discursului Ninut la acordarea titlului de doctor honoris
causa, a atacat dur pretenNiile de superputere ale URSS care urmarea fie numai o
adeziune sau chiar o incorporare forNata a Germaniei la cauza socialismului
pentru a realiza revoluNia mondiala.
Interesul SUA de a sprijini economic Europa occidentala, viza si relansarea
propriei economii aflata in recesiune, relansare posibila prin cererea mare de
marfuri dar si stoparea avansurilor socialiste si comuniste din Italia si FranNa
1 Ion Ignat, Uniunea Europeana - de la PiaNa Comuna la moneda unica, Ed. Economica, Bucuresti, 2002,
p. 13-14
5
care, impreuna cu naNionalizarea laburista din Marea Britanie, ar fi periclitat
menNinerea economiei de piaNa in aceasta parte a lumii.
La 12 iunie 1947, la iniNiativa Marii Britanii si FranNei a avut loc la Paris o
conferinNa care s-a finalizat cu constituirea unui Comitet European de
Cooperare Economica (CECE) care a avut menirea de a realiza un studiu
privind necesitaNile europene de import din zona dolarului. Studiul a fost aprobat
in ConferinNa din 22 septembrie 1947 si a fost transmis in SUA.
La 3 aprilie 1948, presedintele SUA a semnat Legea asistenNei externe
(Foreign Assistance Act) prin care este susNinut Programul de Recuperare
Europeana. In acest fel a demarat oficial Planul Marshall. A fost creata
AdministraNia de Cooperare Economica (CECA), agenNie federala pentru
organizarea ajutorului, aceasta funcNionand pana la 30 septembrie 1951.
La 16 aprilie 1948 s-a semnat la Paris convenNia constitutiva a OrganizaNiei
Europene de Cooperare Economica (OECE), ca agenNie europeana a Planului
Marshall, avand ca membri fondatori 16 state europene: Austria, Belgia,
Danemarca, FranNa, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Norvegia, Olanda,
Portugalia, Marea Britanie, Suedia si Turcia, R.F. Germania si Spania. SUA si
Canada au fost admise ca membri asociaNi, iar Iugoslavia a primit statut de
observator.2 Ajutorul dat de SUA Europei, intre 1949-1961 a fost de peste 30
miliarde dolari.
OECE nu s-
1. Fereal, G., DicNionarul Uniunii Europene, Ed. Polirom, Iasi,
2001,
2. Filipescu, I. , Fuerea, A., Drept instituNional comunitar, Ed.
Actami, Bucuresti, 2001,
3. Fuerea, Augustin, InstituNiile Uniunii Europene, Editura
Universul Juridic, Bucuresti, 2002,
4. Fuerea, Augustin, Manualul Uniunii Europene, Editura
Universul Juridic, Bucuresti, 2004,
5. Ghica, L.Al., Enciclopedia Uniunii Europene, EdiNia a II-a,
Ed.Meronia, Bucuresti, 2006,
6. Lawson, R.A. & Schermers, H.G., Leading Cases of the
European Court of Human Rights, Nijmegen: Ars Aequi Libri, 1999,
7. Manolache, Octavian, Drept comunitar, Editura CH Beck,
ediNia a V-a revazuta si adaugita, Bucuresti, 2006,
8. Olteanu, Ionel, Dreptul comunitar al drepturilor omului,
Dreptul material European al Drepturilor Omului, Editura FundaNiei
Romania de Maine, Bucuresti, 2004,
9. Popescu, Andrei, Dinu, Alina, OrganizaNii Europene si
Euroatlantice, Editura FundaNiei Romania de Maine, Bucuresti, 2004,
10. Renucci, Jean - Francois, Droit europeen des droits de
l'homme, Librairie Generale de Droit et de Jurisprudence, Paris, 2001,
11. Scaunasu, S., Uniunea Europeana. ConstrucNie. InstituNii.
Drept, Editura All. Beck, Bucuresti, 2005,
12. Selejan GuNan, Bianca, ProtecNia Europeana a Drepturilor
Omului, Editura All. Beck, Bucuresti, 2004,
13. Shnapner, D., Ce este cetaNenia, Ed. Polirom, Iasi, 2001,
283
14. Sudre, Frederick, Drept European si internaNional al
drepturilor omului, Editura Polirom, Bucuresti, 2006, p. 45
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
