Arbitraj

In materie comerciala atat la nivel intern, cat si pe plan international comerciantii pot opta pentru solutionarea litigiilor prin intermediul arbitrajului. La nivel international s-au adoptat Regulile de Arbitraj de catre Comisia Natiunilor Unite, iar ulterior in 1985 Comisia a adoptat Legea Model privind Arbitrajul Comercial International.

Necesitatea adoptarii unei astfel de reglementari provine din faptul ca procedurile interne de rezolvare a diferendelor sunt diferite nu numai de la stat la stat, ci si de la un sistem de drept la altul (sistemul european, sistemul american etc)

Ca fenomen complex, arbitrajul se caracterizeaza prin urmatoarele:

1) Caracterul arbitrar - arbitrii au puterea de a judeca in mod impartial, pe baza acordului partilor care acorda incredere deplina arbitrilor.

2) Caracterul comercial - rezulta din faptul ca obiectul arbitrajului il constituie litigiile aparute in cadrul relatiilor comerciale internationale (din natura economica a acestora). Arbitrii sunt specialisti in domeniul comercial , rezolva litigiul pe baza reglementarilor comerciale, iar situatia adusa judecatii este un raport juridic comercial.

3) Caracterul international - este definit nu numai de obiectul litigiului, dar mai ales de prezenta unor elemente de extraneitate existente deja in litigiu, elemente referitoare la neintelegerile aparute intre comercianti care isi au sediile in state diferite.

Un alt element de internationalitate se refera la caracterul organului arbitral care este, de obicei, o Curte Internationala de Arbitraj. De asemenea, arbitrajul international este autonom fata de instantele nationale. La nivel european