Proprietatea periodica se caracterizeaza prin aceea ca mai multe persoane exercita succesiv si repetitiv atributul folosintei, specific dreptului de proprietate, asupra unui bun mobil sau imobil in intervale de timp determinate, egale sau inegale.
Proprietatea periodica poate fi privita ca un caz aparte de coproprietate fortata care prezinta particularitatea ca folosinta este impartita intre titulari in intervale de timp determinate si repetitive.
Conform art. 690 alin. (3) NCC la incetarea intervalului coproprietarul este dator sa predea bunul coproprietarului indreptatit sa il foloseasca in urmatorul interval.
Proprietatea periodica se naste in temeiul unui act juridic. Daca ea are ca obiect un bun imobil, dispozitiile in materie de carte funciara se aplica in mod corespunzator. Ca si in cazul coproprietatii obisnuite se poate incheia un contract de administrare a coproprietatii.
Art. 690 NCC prevede faptul ca fiecare coproprietar este obligat sa faca toate actele de conservare in asa fel incat sa nu impiedice ori sa ingreuneze exercitarea drepturilor celorlalti coproprietari. Pentru reparatiile mari, coproprietarul care avanseaza cheltuielile necesare are dreptul la despagubiri in raport cu valoarea drepturilor celorlalti coproprietari. Acrele prin care se consuma in tot sau in parte substanta bunului pot fi facute numai cu acordul celorlalti coproprietari. Orice coproprietar poate incheia in privinta intervalului de timp ce ii revine acte juridice precum inchirierea, vanzarea, ipotecarea etc.
Coproprietarul care tulbura in mod grav exercitarea proprietatii periodice va putea fi exclus prin hotarare judecatoreasca la cererea coproprietarului vatamat, insa excluderea poate fi dispusa numai daca unul dintre ceilalti coproprietari sau un tert cumpara cota-parte a celui ce urmeaza a fi exclus.
Proprietatea rezolubila
Proprietatea rezolubila are ca principal izvor un act juridic translativ de proprietate afectat de o conditie rezolutorie si dureaza de la data incheierii acestui act pana la momentul indeplinirii conditiei sau pana la momentul la care devine sigura nerealizarea conditiei.
Neindeplinirea conditiei rezolutorii consolideaza retroactiv dreptul de proprietate al dobanditorului, insa indeplinirea conditiei rezolutorii desfiinteaza dreptul de proprietare al dobanditorului.
Asadar, proprietatea rezolubila presupune existenta a doi proprietari: un proprietar sub conditie rezolutorie - dobanditorul bunului si un proprietar sub conditie suspensiva - transmitatorul bunului. Pana la momentul indeplinirii conditiei proprietarul sub conditie rezolutorie se comporta ca un proprietar pur si simplu, calitate in care exercita singur toate atributele dreptului de proprietate. Neindeplinirea sau indeplinirea conditiei are
drept efect transformarea proprietatii rezolubile in proprietate pura si simpla avand ca unic proprietar pe dobanditor sau dupa caz pe transmitator.
Proprietatea anulabila
Proprietatea anulabila rezulta intr-un act juridic translativ de proprietate lovit de nulitate si dureaza de la data incheierii acestui act juridic pana la momentul solutionarii actiunii in declararea nulitatii sau dupa caz al confirmarii actului juridic ori cel al acoperirii cauzei de nulitate intr-un alt mod.
Proprietatea anulabila se aseamana cu proprietatea rezolubila in sensul ca se poate spune ca dreptul de proprietate al dobanditorului coexista alaturi de dreptul de proprietate al transmitatorului. Respingerea actiunii in declararea nulitatii actului juridic, respectiv confirmarea acestuia sau acoperirea cauzei de nulitate printr-un alt mod admis de lege produce aceleasi efecte juridice cu cele produse de neindeplinirea conditiei rezolutorii. Astfel, dreptul de proprietare se consolideaza. In schimb, admiterea actiunii in anulare produce consecintele realizarii conditiei rezolutorii fapt pentru care dreptul de proprietate al dobanditorului se desfiinteaza.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
