Actiunea in justitie este principalul mijloc de aparare
a drepturilor civile subiective.
Actiunea reprezinta, in general, mijlocul prevazut de
legea procesuala civila pentru a pune in miscare activitatea
instantei de judecata in vederea apararii unui interes
recunoscut de lege, iar dreptul la actiune este indreptatirea
unei persoane de a se folosi de acest mijloc.
Dreptul la actiune are doua acceptiuni si anume, de
drept la actiune in sens material si de drept la actiune in sens
procesual.
In sens material, dreptul la actiune inseamna
posibilitatea titularului dreptului subiectiv de a obtine prin
intermediul instantelor judecatoresti ori a altor organe
164 A se vedea D. Lupulescu, op. cit., p. 183. si urm.
164
jurisdictionale executarea unei obligatii sau recunoasterea
unui drept contestat.
In sens procesual, dreptul la actiune inseamna
posibilitatea reclamantului de a sesiza instanta de judecata,
intr-un caz concret pentru apararea unui drept subiectiv
incalcat sau contestat.
Dreptul la actiune in sens procesual nu este limitat in
timp, titularul dreptului subiectiv civil putand oricand sa se
adreseze organelor de jurisdictie pentru apararea dreptului
sau.
Ceea ce se prescrie prin prescriptia extinctiva este
numai dreptul la actiune in sens material, adica posibilitatea
titularului dreptului civil subiectiv de a valorifica, pe calea
constrangerii de stat, a dreptului incalcat sau contestat.
Asadar, exercitarea dreptului la actiune in sens
material este limitata in timpul prevazut de lege denumit
termen de prescriptie.
Prescriptia extinctiva poate fi deci definita ca fiind
stingerea dreptului la actiune in sens material, neexercitat in
termenul prevazut de lege165.
Prescriptia extinctiva este una dintre institutiile
juridice cu caracter complex a carei reglementare se
regaseste in mai multe acte normative. 166
165 T. Pop, Op. cit., p.213; Gh. Beleiu, Op. cit., p.197; G. Boroi, Op. cit.,
p.205; St. Rauschi, Op. cit., p.165; I. Dogaru, Op. cit., p.249.
166 Codul nostru civil in Titlul XX ,,Despre prescriptie", Cartea a III-a in
art.1837-1911 cuprinde o serie de reglementari referitoare la prescriptie;
dispozitii legale privind prescriptia extinctiva cuprinde si Codul familiei
(art.21, 52, 55, 60), precum si alte acte normative, cum ar fi spre
exemplu, Legea nr.29/1990 privind contenciosul administrativ, Legea
nr.31/1990 privind societatile comerciale, Legea nr.83/1996 privind
serviciile postale etc.
165
Dreptul comun in aceasta materie il constituie
Decretul nr.167/1958167 privitor la prescriptia extinctiva
168.
Nici Decretul nr.167/1958 si nici alte acte normative
ce cuprind reglementari legale cu privire la prescriptia
extinctiva nu definesc aceasta institutie juridica.
Cu toate acestea, in literatura de specialitate, in
definirea prescriptiei extinctive se au in vedere dispozitiile
art.1 alin.1 din Decretul nr.167/1958, potrivit cu care
,,Dreptul la actiune, avand un obiect patrimonial, se stinge
prin prescriptie daca nu a fost exercitat in termenul stabilit
de lege."
In acceptiunea acestui text de lege, prescriptia
extinctiva este pierderea dreptului de a obtine o hotarare
judecatoreasca, in temeiul careia sa se poata proceda la
executarea silita a obligatiilor corespunzatoare unui drept
subiectiv, in urma neexercitarii actiunii in justitie, intr-un
anumit timp, prevazut de lege, denumit termen de
prescriptie. Esenta prescriptiei extinctive consta, asadar, in
limitarea, in timp, a posibilitatilor de aparare a drepturilor
subiective pe calea constrangerii de stat.
4.1.2 Rolul si functiile prescriptiei
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
