Curs: Drepturi Reale (#130169)

Previzualizare curs:

Cuprins
Extras

Cuprins curs:

1.1. Definitia bunului in dreptul civil 13
1.2. Clasificarea bunurilor 14
1.2.1. Dupa natura bunurilor si calificarea data de lege 14
1.2.2. Dupa regimul circulatiei juridice 17
1.2.3. Dupa cum sunt determinate 18
1.2.4. Dupa cum pot fi inlocuite sau nu, unele cu altele, in
executarea unei obligatii civile 19
1.2.5. Dupa cum folosirea bunului implica sau nu consumarea
substantei ori instrainarea 19
1.2.6. Dupa cum sunt sau nu producatoare de fructe 20
1.2.7. Dupa modul de percepere 21
1.2.8. Dupa cum pot fi impartite sau nu fara sa-si schimbe
destinatia 22
CAPITOLUL 2
PATRIMONIUL SI DREPTURILE PATRIMONIALE
2.1. Consideratii introductive privind patrimoniul 23
2.2. Notiunea de patrimoniu 24
2.3. Caracterele juridice ale patrimoniului 25
2.3.1. Patrimoniul este o universalitate juridica 25
2.3.2. Orice persoana are un patrimoniu 26
2.3.3. Patrimoniul este unic 26
2.3.4. Patrimoniul este divizibil 27
2.3.5. Patrimoniul este inalienabil 27
2.4. Functiile patrimoniului 28
2.4.1. Patrimoniul si gajul general al creditorilor chirografari 28
2.4.2. Patrimoniul si subrogatia reala cu titlu particular 29
2.4.3. Patrimoniul si transmisiunea universala si cu titlu universal 30
2.5. Drepturile patrimoniale 31
2.5.1. Drepturile reale 31
2.5.1.1. Definitia drepturilor reale 31
5
6
2.5.1.2. Caracterele juridice ale drepturilor reale 32
2.5.1.2.1. Drepturile reale sunt drepturi absolute 32
2.5.1.2.2. Drepturile reale au un caracter perpetuu
sau limitat 32
2.5.1.2.3. Drepturile reale sunt limitate ca numar 32
2.5.1.2.4. Dreptul de urmarire si dreptul de preferinta 33
2.5.1.3. Apararea drepturilor reale 33
2.5.2. Drepturile de creanta 33
2.5.2.1. Definitia drepturilor de creanta 33
2.5.2.2. Caracterele juridice ale drepturilor de creanta 34
2.5.2.2.1. Dreptul de creanta este un drept relativ 34
2.5.2.2.2. Drepturile de creanta sunt nelimitate ca
numar 34
2.5.2.2.3. Dreptul de creanta nu da nastere dreptului
de urmarire si dreptului de preferinta 34
2.5.2.3. Apararea drepturilor de creanta 34
2.6. Comparatie intre drepturile reale si drepturile de creanta 34
2.6.1. Asemanari 34
2.6.2. Deosebiri 34
2.6.2.1. Din punct de vedere al subiectelor 34
2.6.2.2. Din punct de vedere al obligatiei corelative 35
2.6.2.3. Din punct de vedere al numarului lor 35
2.6.2.4. Din punct de vedere al efectelor 35
2.6.2.5. Din punct de vedere al modului in care sunt aparate 35
2.7. Obligatiile reale 36
2.7.1. Notiunea si clasificarea 36
2.7.2. Obligatiile propter rem 36
2.7.3. Obligatiile scriptae in rem 37
2.8. Clasificarea drepturilor reale 37
2.8.1. Drepturile reale principale 37
2.8.2. Drepturile reale accesorii 38
CAPITOLUL 3
POSESIA
3.1. Notiunea 39
3.2. Natura juridica a posesiei 39
3.3. Domeniul de aplicare al posesiei 39
3.3.1. Drepturile care pot fi posedate 39
3.3.2. Bunurile care pot forma obiectul posesiei 40
3.3.3. Persoanele care au capacitatea de a exercita posesia 40
3.4. Elementele constitutive ale posesiei 41
3.4.1. Elementul material - corpus - 41
3.4.2. Elementul psihologic - animus - 41
3.5. Posesia si detentia precara 41
3.6. Dobandirea si pierderea posesiei 41
3.6.1. Dobandirea posesiei 41
3.6.2. Pierderea posesiei 42
3.7. Dovada posesiei 42
3.8. Intervertirea precaritatii in posesie utila 43
3.9. Calitatile si viciile posesiei 44
3.9.1. Calitatile posesiei 44
3.9.2. Viciile posesiei 45
3.9.2.1. Discontinuitatea 45
3.9.2.2. Violenta 46
3.9.2.3. Clandestinitatea 46
3.9.2.4. Echivocul 47
3.10. Efectele posesiei 47
3.10.1.Posesia creeaza o prezumtie de proprietate 48
3.10.2. Posesorul de buna - credinta dobandeste fructele lucrului
posedat 48
3.10.3. Protejarea posesiei prin actiunile posesorii 52
3.10.3.1. Definitie si reglementare 52
3.10.3.2. Caracterele juridice ale actiunilor posesorii 53
3.10.3.3. Felurile actiunilor posesorii 53
CAPITOLUL 4
DREPTURILE ASUPRA BUNURILOR - DREPTUL
DE PROPRIETATE
4.1. Definitia dreptului de proprietate 55
4.2. Continutul juridic al dreptului de proprietate 55
4.2.1. Posesia 55
4.2.2. Folosinta 56
4.2.3. Dispozitia 56
4.3. Caracterele juridice ale dreptului de proprietate 56
4.3.1. Drept absolut 56
4.3.2. Drept exclusiv 57
4.3.3. Drept perpetuu 58
4.3.4. Drept al carui continut si limite sunt stabilite de lege 59
4.4. Felurile proprietatii in raport de titular 60
4.5. Dreptul de proprietate privata 60
4.5.1. Notiunea si reglementarea legala 60
4.5.2. Caracterele juridice ale dreptului de proprietate privata 61
4.5.3. Subiectele dreptului de proprietate privata 61
4.5.4. Obiectul dreptului de proprietate privata 61
4.6. Dreptul de proprietate publica 62
4.6.1. Notiunea si reglementarea legala 62
4.6.2. Caracterele juridice ale dreptului de proprietate publica 63
4.6.3. Subiectele dreptului de proprietate publica 63
4.6.4. Obiectul dreptului de proprietate publica 64
4.6.5. Modurile de dobandire a dreptului de proprietate publica 66
7
8
4.6.6. Regimul juridic al dreptului de proprietate publica 66
4.6.7. Exercitarea dreptului de proprietate publica 67
4.6.7.1. Dreptul de administrare 67
4.6.7.2. Dreptul de concesiune 69
4.6.7.3. Inchirierea bunurilor proprietate publica 71
4.6.7.4. Darea in folosinta gratuita 71
4.7. Ingradirile dreptului de proprietate 72
4.7.1. Ingradirile legale 73
4.7.2. Ingradirile conventionale 74
4.7.3. Ingradirile judecatoresti 74
CAPITOLUL 5
MODALITATILE DREPTULUI DE PROPRIETATE
5.1. Proprietatea rezolubila 75
5.2. Proprietatea anulabila 76
5.3. Proprietatea comuna pe cote - parti 77
5.3.1. Notiunea si clasificarea 77
5.3.2. Caracterele juridice 77
5.3.3. Proprietatea comuna pe cote - parti obisnuita sau temporara
5.3.3.1. Drepturile copartasilor cu privire la intregul bun 78
5.3.3.2. Drepturile copartasilor cu privire la cota - parte
ideala din bun 79
5.3.3.3. Obligatiile coproprietarilor 80
5.3.3.4. Modurile de incetare a coproprietatii obisnuite sau
temporare 80
5.3.4. Proprietatea comuna pe cote - parti fortata si perpetua 83
5.3.4.1. Coproprietatea fortata asupra partilor comune din
cladirile cu mai multe etaje sau apartamente 84
5.3.4.2. Coproprietatea fortata asupra lucrurilor comune
necesare sau utile pentru folosirea a doua imobile
vecine 85
5.3.4.3. Coproprietatea fortata asupra despartiturilor comune 86
5.3.4.4. Coproprietatea fortata asupra bunurilor considerate ca
fiind bunuri de familie 86
5.4. Proprietatea comuna in devalmasie 86
5.5. Proprietatea periodica 87
CAPITOLUL 6
EXPROPRIEREA
6.1. Notiunea si reglementarea 89
6.2. Principiile exproprierii 90
6.3. Obiectul 91
6.4. Procedura exproprierii 92
6.5. Efectele exproprierii 94
77

Extras din curs:

Dintre toate distinctiile juridice, cea mai importanta este cea

care este facuta intre persoane si bunuri.1

In limbajul obisnuit, cuvantul ,,bunuri" desemneaza ,,lucrurile"

care sunt destinate folosirii de catre oameni; lucrul este distinct de

persoana. Din acest punct de vedere, bunurile sunt lucruri corporale,

adica obiecte pe care le putem percepe prin simturile noastre, cu alte

cuvinte ceea ce putem atinge cu mana.

In sens juridic, Codul civil foloseste termenul de ,,bun" cu doua

sensuri.

Lato sensu, prin bunuri sunt desemnate atat lucrurile cat si

drepturile privitoare la acestea. Astfel, art. 475 alin. 1 Cod civil

prevede ca ,,oricine poate dispune liber de bunurile ce sunt ale lui."

Stricto sensu, prin bunuri sunt desemnate numai lucrurile asupra

carora pot exista drepturi patrimoniale. De exemplu, conform art. 470

Cod civil ,, poate avea cineva asupra bunurilor, sau un drept de

proprietate, sau un drept de folosinta, sau numai servitute."

In legislatia civila nu exista o definitie a bunului, astfel ca

aceasta sarcina a revenit doctrinei.

Pornind de la ce doua sensuri, bunul a fost definit ca fiind

valoarea economica ce este utila pentru satisfacerea nevoii materiale

ori spirituale a omului si este susceptibila de apropriere sub forma

dreptului patrimonial.2

1 Philippe Malaurie, Laurent Aynes, Les Biens, LDGJ - Montchrestien,

Paris, 2003, p. 1

2 Gh. Beleiu, Drept civil roman. Introducere in dreptul civil. Subiectele

dreptului civil, Casa de editura si presa ,,SANSA" S.R.L., Bucures

p. 90

Pentru ca un lucru sa devina bun, in sens juridic, este necesar ca

acesta sa fie util omului, adica sa aiba valoare economica si sa fie

susceptibil de apropriere sub forma unor drepturi.3

De exemplu, lucrurile comune, care nu apartin niciunei

persoane, iar folosirea este comuna pentru toate persoanele, cum ar fi

aerul, nu sunt bunuri in sens juridic.

1.2. Clasificarea bunurilor

1.2.1. Dupa natura bunurilor si calificarea data de lege

Dupa natura bunurilor si calificarea data de lege, bunurile se

clasifica in bunuri imobile si bunuri mobile.

Potrivit art. 462 Cod civil, bunurile imobile - numite si bunuri

nemiscatoare - sunt de trei feluri:

1.imobile prin natura lor;

2.imobile prin destinatie;

3.imobile prin obiectul la care se aplica, numite si imobile prin

determinarea legii.

Bunurile imobile prin natura lor sunt reglementate in

art. 463,464 si art. 465 alin. 1 Cod civil.

Art. 463 Cod civil prevede ca ,,fondurile de pamant si cladirile

sunt imobile prin natura lor"; art. 464 dispune ca ,,morile de vant sau

de apa, asezate pe stalpi, sunt imobile prin natura lor", iar conform

art. 465 alin. 1 ,, recoltele care inca se tin de radacini si fructele de pe

arbori, neculese, sunt asemenea imobile".

Bunurile imobile prin destinatie sunt enumerate in art. 468 -

470 Cod civil.

Potrivit art. 468 alin. 1 Cod civil, ,,obiectele ce proprietarul unui

fond a pus pe el pentru serviciul si exploatarea acestui fond sunt

imobile prin destinatie", iar alin. 2 prevede ca ,,sunt imobile prin

destinatie, cand ele s-au pus de proprietar pentru serviciul si

exploatarea fondului:

- animalele afectate la cultura;

- instrumentele aratoare;

3 Aspazia Cojocaru, Drept civil. Partea Generala. Editura Lumina Lex,

Bucuresti, 2000, p. 99

- semintele date arendasilor sau colonilor partiari4;

- porumbii din porumbarie;

- lapinii tinuti pe langa casa5;

- stupii cu roi;

- pestele din izlaz (helesteie);

- teascurile, caldarile, alambicurile, cazile si vasele;

- instrumentele necesare pentru exploatarea fierariilor, fabricilor

de hartie si altor uzine;

- paiele si gunoaiele".

Imobile prin destinatie sunt si toate efectele mobiliare ce

proprietarul a asezat catre fond in perpetuu, respectiv cand aceste

bunuri sunt intarite cu ghips, var sau ciment, sau cand ele nu se pot

scoate fara a se strica sau deteriora partea fondului catre care sunt

asezate.

Oglinzile unui apartament se presupun asezate in perpetuu cand

parchetul pe care ele stau este una cu lemnaria camerei, situatie care se

aplica si in cazul tablourilor sau a altor ornamente.

Precizam faptul ca dispozitiile inscrise in art. 468 alin. 2 Cod

civil trebuie sa fie interpretate in raport de data adoptarii lor, cu

distinctia ca un bun imobil prin destinatie trebuie sa indeplineasca

doua conditii:

1. sa existe un raport de accesorietate (de afectare) de natura

fizica sau volitionala intre bunul mobil si cel imobil prin natura lui, la

care serveste;

2. ambele bunuri sa aiba acelasi proprietar.

Bunurile imobile prin obiectul la care se aplica sunt, potrivit

art. 471 Cod civil, ,,uzufructul lucrurilor imobile, servitutile, actiunile

care tind a revendica un imobil".

Bunurile mobile numite si bunuri miscatoare sunt si ele de trei

feluri, dupa cum prevede art. 472 Cod civil:

1.bunuri mobile prin natura lor;

2.bunuri mobile prin determinarea legii;

3.bunuri mobile prin anticipatie.

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Înregistrare Autentificare

Structură de fișiere:

Drepturile Reale.doc

Alte informații:

Tipuri fișiere:: doc
Diacritice:: Da
Nota:: 10/10 (4 voturi)
Nr fișiere:: 1 fisier
Pagini (total):: 228 pagini
Imagini extrase:: 228 imagini
Nr cuvinte:: 67 950 cuvinte
Nr caractere:: 386 838 caractere
Marime:: 272.18KB (arhivat)
Publicat de:: Anonymous A.
Nivel studiu:: Facultate
Tip document:: Curs
Domeniu:: Drept Civil
Tag-uri:: bunuri, lege, drepturi

Predat:: la facultate
Materie:: Drept Civil