Criminalistică

. Notiunea si sistemul de criminalistica

Notiunea a fost folosita pentru prima data de judecatorul Hans Gross (Austria, 1983) in "Manualul judecatorului de instructie in sistemul criminalistic". Au aparut apoi lucrari de politie stiintifica si judiciara. Aparitia "criminalisticii" a fost rezultatul stiintei si tehnicii, a cunoasterii omenesti.

Criminalistica este stiinta la granita dreptului penal si a dreptului procesual penal, izvorata din nevoia aplicarii noilor cunostinte in procedura de probatiune judiciara.

Scopul criminalisticii este descoperirea si cercetarea infractiunilor;

identificarea faptuitorilor;

prevenirea faptelor antisociale.

Obiectul criminalisticii este descoperirea si cercetarea infractiunilor si a infractorilor.

2. Aspecte importante in stiinta criminalisticii

a) stabileste metode tehnico-st. de cercetare a urmelor infractiunii;

b) adaptarea metodelor de cercetare stiintifica din st. exacte la nevoile criminalistice;

c) elaborarea de procedee tehnice si de reguli procedurale pt a se efectua acte de UP (identificarea autorului dintr-un gr. de pers);

d) cercetarea cazuistica, practica judiciara pt a se identifica aspecte pozitive;

e) elaborarea metodelor, masurilor pentru prevenirea savarsirii infractiunilor.

3. Metode generale de investigare criminalistica - aceleasi din domeniul st. exacte: observatia, analiza si sinteza, deductia si inductia, comparatia.

In criminalistica metoda fundamentala de cercetare este comparatia, metoda comparative. Se foloseste pentru identificarea persoanelor si a obiectelor.

4. Metode proprii in cunoasterea criminalistica

1. examinarea comparativa;

2. identificarea persoanelor si a cadavrelor dupa semnalmente exterioare / resturi osoase;

3. cercetarea inscrisurilor.

! O multitudine de metode de cercetare din diverse domenii ale cunoasterii stiintifice pot fi aplicate cu anumite particularitati in cercetarea criminalistica.

Ex: analiza fz.-chimica a urmelor si a micro urmelor;

metoda de cercetare bio. in cercetarea urmelor bio. gasite la fata locului: sange, saliva, tesuturi moi;

metoda de cercetare optica din domeniul fz.

5. Evolutia metodelor criminalistice

Exista 2 metode de cercetare unanim admise:

I. Metode tehnico-st., specifice diverselor ramuri ale st. si tehnicii;

II. Metode tactice, elaborate in urma unei experiente indelungate.

- Cracteristicile criminalisticii:

- e o st. juridica - e strans legata de CP si UP, incepe cu CFL si se sfarseste cu intocmirea actelor de UP (PV de CFL);

- are un caracter autonom - Obiectul de cercetare e propriu, diferit de altul decat al celorlalte st. juridice; Metodele tehnico-st. prin care se examineaza urmele infractiunii nu se regasec in alte discipline;

- are caracter unitar - partile componente ale criminalisticii (tehnica criminalistica, tactica criminalistica, metodologia criminalistica) urmaresc acelasi obiect: sa descopere si sa cerceteze infractiunea si infractorul.

Tehnica criminalistica = totalitatea mijloacelor tehnico-st. prin care se descopera, se fixeaza, se ridica si se exam. urmele.

Tactica criminalistica = reguli stabilite de criminalistica pt desfasurarea activitatii de UP. Stabileste regulile CFL a.i. cercet. sa se finalizeze intr-un PV de calitatea.

Metodologia criminalistica = cercetarea diverselor categorii de infractiuni. Intr-un fel se cercet. infractiunile impotriva vietii, in alt fel se cercet. infractiunile impotriva protejarii patrimoniului p./pv.

- Aspecte deontologice privind activitatea criminalistica

Orice jurist, magistrat in special, are obligatia deontologica sa:

- cunoasca si foloseasca tehnici criminalistice si apoi sa apeleze la specialistul criminalist;

- ceara folosirea mijloacelor criminalistice in activitatea CP (proba trebuie s afie pertinenta si concludenta);

- aiba cunostinte criminalistice.