Trasarea pe teren a podurilor și viaductelor

Extras din curs:

Podul este o constructie, din categoria lucrarii de arta, realizata de ingineri constructori, destinata sa treaca un obstacol (rau, o vale, cai de comunicatii).

Un pod se poate compune din doua parti principale: infrastructura si suprastructura.

Culeele sunt elementele de infrastructura dispuse la capetele podului.

Pilele reprezinta elementele de infrastructura ce asigura reazeme intermediare pentru suprastructura podului.

Tablierul podului, totalitatea grinzilor care formeaza sistemul de rezistenta al unui pod metalic si care sustine calea de circulatie a acestuia.

Viaduct denumim astazi o lucrare de arta (pod), in general de lungime mare, care permite traversarea unei vai adanci de catre un drum sau o cale ferata.

Clasificarea podurilor

- PODURI CU GRINZI

Podurile cu grinzi reprezinta cea mai raspandita si simpla forma de suprastructura, fiind realizate atat din beton armat, precomprimat, sau ambele si din metal, dar pot avea si sectiune compusa otel-beton.

- PODURI IN ARC

De-a lungul timpului au fost construite poduri remarcabile ce aveau ca structura principala de rezistenta bolta, incepand cu poduri pe bolti din piatra realizate de romani pentru apeducte, pana la podurile moderne cu arce realizate in prezent, avand o mare diversitate de forme si dimensiuni.

- PODURI HOBANATE.

Podurile cu hobane se caracterizeaza prin faptul ca tablierul este sustinut de mai multe cabluri a caror forma se aproprie de cea rectilinie dupa darea in exploatare a podului.

- PODURI SUSPENDATE

Podurile suspendate se deosebesc de cele hobanate prin forma cablurilor, cat si prin faptul ca utilizeaza cabluri principale portante si o serie de alte cabluri, tirantii, prin intermediul carora tablierul este suspendat de cablurile principale. Forma cablurilor principale este curba.

RIDICAREA DE TRAVERSARE A CURSURILOR DE APA

- Proiectarea podurilor mari (de lungime mai mare de 80,100m) necesita un plan de situatie al zonei de traversare si un plan la scara mare al sectorului amplasamentului podului.

- Planul de situatie se intocmeste la scara 1:5.000 pentru raurile mici si la 1:10.000 pentru cele de latime mare.

Planul la scara mare cu amplasamentul podului este necesar pentru proiectarea in detaliu a podului si a altor constructii anexe, cat si pentru studiile in detaliu a traseelor cailor de acces la pod. Planul se intocmeste la scara 1:1.000 cu echidistanta curbelor de nivel E=0.5m pentru lungimea traversarii pana la 300-500m si la scara 1:2.000 cu echidistanta E=1m pentru o lungime mai mare.

Ca retea de sprijin se folosesc drumuirile principale de teodolit-nivelment amplasate pe ambele maluri, iar ridicarea detaliilor se face prin tahimetrie in zonele deschise si prin profile transversale, in zonele inchise.

Ridicarea zonei de trecere se face de regula prin metoda aerofotogrammetrica. Zonele de intindere mica se ridica tahimetric iar in sectoarele foarte accidentate se foloseste ridicarea cu foto-teodolitul.

DETERMINAREA LUNGIMII PODULUI

La proiectarea amplasamentului podului este necesar sa se cunoasca distanta intre doua puncte initiale (M, N) amplasate fiecare pe cate un mal in locuri neinundabile.Aceasta distanta poarta numele de lungimea traversarii sau lungimea podului si se foloseste la legarea analitica a proiectului podului de punctele initiale marcate pe teren.

Proiectantul concepe lungimea podului ca fiind distanta dintre fetele interioare ale culeelor(L).

Lung mea traversarii se poate masura direct cu precizia necesara folosind dispositive electrooptice de tip geodimetru, distomat.

Daca traversarea podului parcurge o vale uscata sau iarna pe gheata,masuratorile se pot efectua cu panglici cu diviziuni milimetrice sau cu fire de invar.

Precizia masurarii pe teren a lungimii podului se determina pornind de la precizia necesara de construire a podului si a importantei acestuia.

TRANSMITEREA COTELOR PESTE CURSURI DE APA

Este necesara pentru fixarea reperelor de nivelment pe ambele maluri care vor fi folosite atat in timpul studiilor hidrologice cat si la alcatuirea bazei altimetrice pentru intocmirea planului topografic la scara mare a amplasamentului podului, pentru trasarea in inaltime a constructiilor podurilor. La traversarile pentru lungimi mai mari de 300 m vor fi plantate minimum doua repere permanente pe fiecare mal, iar eroarea limita in determinarea cotelor in raport cu un reper initial nu trebuie sa depaseasca ?10 mm.

Trasarea cotelor se face iarna pe gheata prin nivelment geometric obisnuit, iar peste apa prin metode de :

- nivelment dublu geometric,

- nivelment trigonometric,

- nivelment hidrostatic.

Transmiterea cotelor prin nivelment dublu geometric

- Se efectueaza vara si toamna. Presupune stationarea cu aparatul de nivel pe ambele maluri alea raului, iar cand conditiile permit si pe un banc de nisip sau insula catre mijlocul apei.

- In functie de latimea raului si caracterul vaii si malurilor se pot utiliza scheme variate. De exemplu cele din figura 3.14 a si b pentru latimea raului pana la 300 m sau cea din figura 3.14 c pentru latimea raului mai mare ca 300 m. Aceste scheme permit transmiterea cotelor cu precizia nivelmentului de ordinul III si in anumite conditii cu precizia nivelmentului de ordinul II

Schema din figura 3.14 a se foloseste atunci cand exista un banc de nisip sau o insula catre mijlocul apei. Inainte de nivelment se planteaza pe ambele maluri cate 2 repere de nivelmet (R1,R2 si R3,R4) in locuri unde raza de vizare ar trece la minimum 2 3 m deasupra pamantului. Instrumentul instalat in statia S1 executa citirile pe mirele asezate in ordinea numerotarii reperelor. Pentru controlul determinarii diferentelor de nivel intre reperele R1 si R3 respectiv R4 si R2, se instaleaza instrumental in statiile S2 si S3 de unde se executa citirile pe mirele instalate in R1 si R2 respectiv R3 si R4; suma diferentelor de nivel in poligonul R1-R3-R4-R2-R1 nu trebuie sa depaseasca 10 20 mm. Schema din figura 3.14 b se utilizeaza cand nu se poate folosi schema din figura 3.14 a cand nu se pot bate piloti catre mijlocul raului sau cand fundul albiei se afla la adancime mare.

Nivelul si mirele se aseaza in varfurile unui paralelogram care se marcheaza pe teren. Citirile pe mirele departate la distante mai mari de 200 300 m se executa cu ajutorul panourilor mobile montate pe mire figura 3.16. In cazul schemei din figura 3.14.b ecartul admis intre diferentele de nivel ale laturii R1-R2, pentru o serie de observatii este de 5 10mm /100 m distanta. In cazul latimii raului mai mare de 300 m se recomanda utilizarea schemei din figura 3.14 c.

Transmiterea cotelor prin nivelment trigonometric

Aceasta necesita folosirea a doua teodolite de precizie care vor masura unghiurile zenitale Zi in perioada cu imagini clare. Observatiile se efectueaza direct si invers concomitent de cele doua teodolite instalate fiecare pe cate un mal. Punctele M si N (fig. 3.17) intre care se transmite cota peste rau sunt puncte ale triangulatiei podului care se vor amenaja si ca repere de nivelment. Teodolitele si tintele de vizare se aseaza in varfurile paralelogramului, astfel ca sa fie egale distantele S1M-S2N, a caror lungime sa nu depaseasca 3 m. In punctele M si N se instaleaza vertical mirele care se fixeaza prin trepiede de mire.

Aceasta necesita folosirea a doua teodolite de precizie care vor masura unghiurile zenitale Zi in perioada cu imagini clare. Observatiile se efectueaza direct si invers concomitent de cele doua teodolite instalate fiecare pe cate un mal. Punctele M si N (fig. 3.17) intre care se transmite cota peste rau sunt puncte ale triangulatiei podului care se vor amenaja si ca repere de nivelment. Teodolitele si tintele de vizare se aseaza in varfurile paralelogramului, astfel ca sa fie egale distantele S1M-S2N, a caror lungime sa nu depaseasca 3 m. In punctele M si N se instaleaza vertical mirele care se fixeaza prin trepiede de mire.

Observații:

Cuprinde:

-Transmiterea cotelor peste cursuri de apa

-Trasarea infrastructurii podului

-Trasarea centrelor infrastructurii

-Trasarea prin intersectie reperata

-Trasarea prin intersectie unghiulara inainte

-Lucrari topografice in timpul executiei infrastructurii podului

-Trasarea constructiilor civile, industriale si agricole

-Trasarea cailor de comunicatie terestre

-Tuneluri

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Trasarea pe teren a podurilor si viaductelor.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
9/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
76 pagini
Nr cuvinte:
26 941 cuvinte
Nr caractere:
151 445 caractere
Marime:
3.17MB (arhivat)
Publicat de:
Kiss R.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Curs
Domeniu:
Construcții
Tag-uri:
cota, topografie, infrastructura, tunel, pod, constructie industriala, constructie civila, curs de apa, intersectie, constructie agricola, cale de comunicatie
Predat:
la facultate din Petrosani
Materie:
Construcții
Sus!