CURS 1
1.1. SCURT ISTORIC al drumurilor din partea de sud vest a României
Apariţia şi dezvoltarea căilor de comunicaţie terestre pe teritoriul Daciei precede cu mult perioada cuceririlor romane.
Istoric privind drumurile, primele atestate documentar sunt cele din interiorul localităţilor, ca uliţe comerciale sau de acces la temple, iar cetăţile dacice păstrează până în zilele noastre, pe lespezile de piatră cu care erau pavate intrările şi pieţele interioare, urmele create de trecerea repetată a roţilor căruţelor.
Treptat, pe măsura dezvoltării relaţiilor de schimb, transport şi din raţionamente militare, traseele dificile sunt părăsite în favoarea unor drumuri mai convenabile operaţiunilor militare, pe care se fac amenajări ale scurgerii apelor, iar pe terenurile mocirloase se asigură stabilitatea printr-o saltea de crengi acoperite cu bolovani sau printr-o podină de lemn.
Unul din cele mai importante drumuri din zona Banatului, în acea perioadă, a fost drumul „chihlimbarului”, desfăşurat în lungul văii Mureşului.
1.1.1. PERIOADA ROMANĂ
Este bine cunoscut faptul că cei mai mari constructori de drumuri ai antichităţii au fost romanii.
Încă înainte de cucerirea Daciei de către romani, din ordinul împăratului roman Tiberius, s-a început în anii 33...34 d. Hr. construirea unui drum de-a lungul Dunării, pe malul drept al fluviului.
Lucrarea a fost continuată şi îmbunătăţită sub împăraţii Claudius, Vespasian şi Domiţian, în perioada anilor 41...86 d. Hr., pe unele porţiuni în zona Cazanelor Dunării drumul fiind realizat în semitunel, o parte din cale fiind în consolă simplă, deasupra prăpastiei, pe grinzi din lemn încastrate în stâncă.
În timpul împăratului Traian, acest drum, care trecea prin Cazanele Dunării, a fost dezvoltat si terminat în anul 100 d. Hr.
Partea tăiată în stâncă s-a păstrat şi utilizat ca o cărare până la acoperirea ei de apele lacului de acumulare; partea lemnoasă s-a distrus, desigur, în timp, în stâncile Cazanelor văzându-se doar tăieturile în care fuseseră introduşi stâlpii de lemn ce susţineau calea drumului.
Fig.1.1 Secţiune transversală prin drumul roman executat în timpul lui Traian în zona Cazanelor Dunări
Lucrarea a fost imortalizată prin vestita TABULA TRAIANA săpată în stâncă la ieşirea fluviului din Cazanele Mici.
Reproducerea acestei tabule este prezentată în fig. 1.2.
Fig 1.2. Tabula Traiana din Cazanele Dunării
lată textul pe care-1 mai putem descifra şi acum:
"1MP (erator) CAESAR DIVI NERVAE F (ilius) NERVA TRAIANUS AUG (ustus) GERM (amcus) PONTIF (ex) MAXIMUS TRIB (unicia) POT (estates) III PATER PATRIAE CO (n) S (ui) III MONT (îbus excisis) A (mni) BUS SUP (er) AT (is viam f) E (cit)", adică:
"împăratul Caesar, fiul divinului Nerva, Nerva Traianus Augustus Germanicus (învingător al germanilor), preot suprem investit cu puterea de tribun a IV-a oară, părinte al patriei, consul a III-a oară, spărgând munţii a durat drum de-a lungul fluviului."
După cucerirea Daciei, romanii, pentru care drumul însemna viaţă, conform celebrului dicton latin "VIA VITA", au început imediat să amenajeze o serie de drumuri, începând din Banat, pe trasee ce porneau din drumul construit pe malul Dunării şi ajungeau până la cele mai importante centre politice, militare sau comerciale ale Daciei romane.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
