Secolul al XX-lea a fost, in evolutia istoriei, o perioada a
paradoxurilor. A fost perioada celor mai mari descoperiri stiintifice si
a celor mai remarcabile progrese in civilizatie si cultura. Omul a reusit
sa se ,,desprinda" de Pamant si apoi sa ajunga pe Luna. Comunicatiile
de tipul Global internet au devenit o"banalitate". Un specialist in
marketing din Europa sau un militant pentru drepturile omului din
Asia au astazi o putere de comunicare de care se bucurau odinioara
doar marile corporatii transnationale, guvernele sau marile organisme
politice internationale. A fost, insa, si secolul in care sute de milioane
de oameni au fost victimile razboaielor, revolutiilor, epurarilor etnice
si religioase, epurarilor si intolerantelor ideologice, a unor mari
dezastre si calamitati naturale. A fost inainte de toate si un secol al
manipularilor atit a individului cit si a opiniei publice la scara
mondiala. Despre secolul XX, Yehudi Menuhin afirma ca ,,a trezit
cele mai mari sperante concepute vreodata de omenire si a distrus
toate iluziile si idealurile". Evolutiile din primul deceniu al secolului
XXI ne arata ca din acest punct de vedere asistam atit la continuitati
cit si la discontinuitati.
In prima jumatate a veacului trecut marile puteri s-au implicat
in doua in razboaie devastatoare care au cuprins cvasitotalitatea
natiunilor civilizate si au avut ca rezultat nu pacea visata ci moartea a
aproape 50 de milioane de vieti. Cea de-a doua jumatate a secolului a
fost ravasita de un razboi rece in care marile puteri au evitat
confruntarea directa dar au purtat razboaie prin procura si s-au
terorizat reciproc cu arma nucleara. Sfirsitul razboiului rece a
insemnat disparitia unui regim de dictatura de sorginte comunista dar
si multiplicarea conflictelor interetnice si interreligioase la scara
globala. De ce au avut loc aceste conflicte? Poate omenirea sa evite
crizele si conflictele in secolul XXI printr-o mai buna comunicare?
Cum vor influienta viata internationala globalizarea si revolutia
informationala?
Iata doar cateva intrebari care conduc nu numai la nevoia de a
cunoaste istoria conflictualitatii secolului XX, ci mai ales la
6
intelegerea cauzelor care au generat conflictul/razboiul in acest veac,
si descifrarea rolului pe care comunicarea l-a jucat pe timpul derularii
crizelor si conflictelor. Cartea de fata destinata studentilor de la
Facultatea de Comunicare si Relatii Publice, nu isi propune sa ofere
raspuns la toate intrebarile generate de observarea si studiul
comunicarii in crizele si conflictele care au avut loc in mediul
international pe parcursul secolului al XX-lea si inceputul celui
urmator. Nici cel mai bun specialist nu poate, in mod onest, sa
raspunda cu cerititudine la toate intrebarile pe care le genereaza aceste
donflicte si crize. Evident ca lucrarea de fata nu poate sa-si propuna
asa ceva. Dorim sa oferim studentilor si in egala masura tuturor celor
interesati de cunoasterea mecanismelor si proceselor care stau la baza
fenomenului conflictual si a celui de comunicare din mediul
international, instrumente si metode de analiza care sa ii ajute sa-si
formuleze propriile raspunsuri la intrebarile pe care le ridica evolutiile
din politica internationala.
Volumul nu-si propune sa trateze toate conflictele si crizele
care au avut loc in secolul XX si din primii ani ai veacului XXI. Ofera
paradigmele teoretice si conceptele necesare analizei, din punct de
vedere al comunicarii, a celor mai relevante tipuri de crize si conflicte
care au fost caracteristice pentru o perioada sau alta a evolutiei
mediului international contemporan. Majoritatea analizelor care au
avut ca obiect de cercetare razboaiele si crizele din sistemul relatiilor
internationale de dupa 1900 s-au centrat pe rolul factorului politicomilitar
sau economic. Samuel Huntington a sesizat aceasta
"suprasaturare" si a introdus o noua "grila" de lectura a
conflictualitatii - "ciocnirea civilizatiilor". Noutatea abordarii a trezit
reactii de entuzasm dar si critici severe. Indiferent daca sintem de
acord sau nu cu modul sau de a intelege confruntarea din viata politica
internationala un lucru nu poate fi negat - razboaiele si crizele pot fi
"lecturate" din varii perspective. Cartea de fata este pentru studentul
Facultatii de Comunicare si Relatii Publice un indemn la reflectie
despre ce poate insemna comunicarea in situatiile de criza si conflict
din mediul international contemporan dar si o provocare pentru viitorii
specialisti care vor fi obligati sa comunice intr-un
Col.dr. Nita Dan-Laurentiu, Terorismul kamikaze, Editura
Antet XX Press, f.a., pp. 4-20
Nicolae Rotaru, Criza si dialog. Managementul comunicarii in
structuri de tip ierarhic, Editura RAO, Bucuresti, 2003, p. 237-
260.
Isabelle Garcin-Marou, Media vs. Terorism, Editura Tritonic,
Bucuresti, 2005,
pp. 80-121
*** Terorismul. Istoric, forme, combatere, Culegere de studii,
Editura Omega, Bucuresti, 2001, pp. 79-112.
Sheldon Rampton, John Stauber, Une arme de persuasion
massive. Dela propagande dans la guerre de Bush en Irak,
Preaux Clercs, 2004, p. 133-153
Noam Chomsky, Cunoasterea limbii, traducere de Alexandra
Cornilescu si Tania Dutescu Coliban, Editura Stiintifica,
Bucuresti, 1996, p. 283-294
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
