Activitatea de cercetare științifica în comerț

Aflat în centrul relaţiilor de schimb indiferent de locul desfăşurării lor, comerţul se confruntă cu mutaţii profunde în contextul concurenţial actual fără precedent. Cercetarea noilor valori adăugate presupune luarea în considerare a evoluţiilor care au loc în chiar conţinutul activităţii şi respectiv al profesiei de comerciant. Agentul, care uneori, depăşeşte simplul act de achiziţionare a unui bun pentru a-l revinde, devine parte integrantă a sectorului terţiar de tip nou, industrial şi îşi asumă un rol important într-o activitate menită să fie reformată.

In prezent, activitatea omului de afaceri se desfăşoară în mijlocul unui univers informaţional aflat în permanentă schimbare. Pe baza analizei acestor informaţii se conturează tabloul credibil al realităţii mediului în care se desfăşoară activitatea comercială, în care se identifică tendinţele şi se conturează noile oportunităţi (constrângeri).

Prin folosirea unor tehnologii şi informaţii specifice companiile au posibilitatea de a oferi consumatorilor produse individualizate. Au apărut deja noi linii de comunicaţie iar oamenii pot schimba produse, idei şi informaţii, indiferent de distanţa dintre ei.

Alegerea unui anumit serviciu din multitudinea opţiunilor oferite, urmată de analiza reacţiilor consumatorului în procesul interactiv de prestare a serviciului sfârşeşte întotdeauna cu identificarea motivelor de satisfacţie sau de dezamăgire ale consumatorului. Studierea lor nu este doar necesară prestării serviciului ci şi inevitabilă.

Calitatea serviciului prestat depinde de felul în care consumatorul comunică cu prestatorul şi defineşte ceea ce el doreşte. În perioada actuală cunoaşterea consumatorilor nu mai reprezintă totul în activitatea comercială. Tot mai mult se impune cunoaşterea tuturor actorilor care operează în cadrul schimbului întrucât identificarea şi analiza activităţii tuturor joacă rolul decisiv pe piaţă. Piaţa însăşi impune analiza dinamică a activităţii comerciale ca o dublă spirală conectată la mişcarea internă şi exterioară, de la forma tradiţională la cea dinamică. Acest mod de abordare este, de fapt cel mai apropiat de realitate.

Ascensiunea rapidă a tehnologiei informaţionale, posibilităţile de deplasare şi comunicare rapidă, coroborate cu creşterea nivelului de educaţie a forţei de muncă oferă baza necesară dezvoltării complexe, în condiţiile limitării tot mai accentuate a tuturor categoriilor de resurse.

Organizarea şi studierea în dinamică presupune crearea şi întreţinerea continuă a proceselor şi structurilor organizaţionale, în contextul relaţiilor parteneriale aflate sub influenţa acţiunilor interactive globale din gigantul labirint al societăţii.

- Concepte moderne privind relaţia dintre activitatea ştiinţifică şi activitatea comercială

Analiza activităţii comerciale în noul mileniu se realizează în stransă legătură cu:

- implementarea unor noi forme de organizare a activităţii care permit accelerarea ritmului de dezvoltare, extinderea comerţului mobil şi creşterea ponderii acestuia în totalul activităţii comerciale;

- regândirea relaţiilor financiar-bancare între cei trei tipuri de participanţi la procesul de vânzare-cumpărare ca urmare a adoptării produselor şi serviciilor bancare ultramoderne;

- restructurarea sistemului de gestiune a stocurilor şi respectiv a funcţiei de vânzare prin folosirea pe scară largă a suportului şi mijloacelor informatice.

Aceste mutaţii sunt generate de o serie de factori care influenţează nu numai cererea actuală în sectorul comercial dar şi comportamentul viitorului consumator. Sintetic, în funcţie de efectul sinergetic pe care îl generează, aceşti factori fac referire la:

1. Creşterea notabilă a volumului de economii determinată - ca urmare a intensificării competiţiei internaţionale - pe de o parte de tendinţa de scădere a nivelului de remunerare a salariaţilor fără pregătire suficientă şi pe de altă parte de îmbătrânirea populaţiei;

2. Liberalizarea schimburilor internaţionale şi explozia protecţionismelor naţionale –care influenţează direct atât activitatea comercială cât şi comportamentul consumatorului: în acest proces consumatorul începe să se regăsească în calitatea sa de judecător suprem a ceea ce trebuie produs şi vândut;

3. Transformarea calitativă a consumului – generatoarea aşa-numitei “culturi de consum” al cărei obiectiv nu mai este consumul pentru a fi remarcat, ci consumul pentru a exista;

4. Reducerea mobilităţii reale a consumatorilor - care se manifestă în paralel cu lipsa de timp dar şi cu nevoia de mobilitate şi conduce la intensificarea necesităţii în defavoarea plăcerii oferite de procesul de cumpărare;

5. Globalizarea administrării manageriale – care are loc în contextul aplatizării structurilor ierarhice şi orientării către responsabilizarea locală şi individuală;

6. Integrarea activităţii comerciale în mediul social-cultural - prin generarea unor campanii specifice şi “confecţionarea de evenimente” – identificată drept un altefl de contribuţie la creşterea cifrei de afaceri.

Curs prezentat in cadrul Academiei de Studii Economice, Facultatea de Comert,anul 2