MODUL I
1. SISTEME DISPERSE OMOGENE (SOLU}II)
1.1. Defini]ie, clasificare
Sistemele disperse reprezint amestecuri de dou sau mai multe
componente.
~n func]ie de natura suprafe]elor care formeaz amestecul, sistemele
disperse pot fi omogene [i eterogene.
Sistemele disperse omogene sunt acele sisteme `n care componentele nu
prezint suprafe]e de separare, compozi]ia amestecului fiind uniform `n tot
sistemul. Substan]ele ce compun amestecul nu sunt perceptibile cu ochiul liber
sau la microscop [i nu sunt separabile prin mijloace mecanice ca filtrare,
centrifugare etc.
Sistemele disperse eterogene sunt acele sisteme `n care componentele
prezint suprafe]e de separare, compozi]ia amestecului fiind diferit.
Sistemele disperse prezint dou componente care difer prin cantitate.
Componenta care domin cantitativ amestecul se nume[te mediul de
dispersie iar `n cazul solu]iilor este dizolvantul sau solventul.
Componenta ce se afl `n cantitate mai mic, se nume[te faz dispers, `n
cazul solu]iilor fiind substan]a care se dizolv, numit [i solut sau dizolvat. Ea
este cea care determin multe propriet]i ale sistemului dispers.
1.2. Sisteme disperse omogene (solu]ii)
1.2.1. Defini]ie
O solu]ie este un amestec omogen de dou sau mai multe componente
(substan]e).
1.2.2. Clasificarea solu]iilor
Solu]iile se clasific dup starea lor fizic `n solu]ii gazoase, lichide [i
solide.
Gazele, indiferent de natura lor chimic, se amestec sau sunt miscibile `n
orice propor]ie.
Solu]iile lichide pot fi: gaz `n lichid, lichid `n lichid, solid `n lichid.
Exemple de diferite solu]ii sunt prezentate `n tabelul 1.
Tabel 1
Clasificare solu]iilor dup starea fizic
Tipul de solu]ie Exemple
1. Amestecuri de gaze aerul atmosferic - amestec de azot [i oxigen
(componente principale)
2. Gaz `n lichid dioxid de carbon `n ap, oxigen `n ap, hidrogen
sulfurat `n ap
3. Lichid `n lichid etanol `n ap, frac]iuni de petrol, ulei `n eter etc.
4. Solid `n lichid sruri `n ap, zahr `n ap, naftalin `n benzen etc.
5. Solid `n solid aliajele - amestecuri formate din mai multe metale
1.2.3. Mrimi [i unit]i pentru exprimarea concentra]iei
4
Un alt criteriu de clasificare al solu]iilor este concentra]ia.
1.2.3.1. Defini]ie
Concentra]ia unei solu]ii reprezint cantitatea de substan] dizolvat
`ntr-un anumit volum de solu]ie.
Ea reprezint raportul dintre solut [i solvent. Dup concentra]ie, se
deosebesc: solu]ii diluate, adic solu]ii care con]in cantit]i mici de substan]
dizolvate [i solu]ii concentrate, adic solu]ii care con]in cantit]i mari de
substan] dizolvate.
Concentra]ia solu]iei se exprim `n mai multe moduri:
- concentra]ia procentual;
- concentra]ia molar;
- concentra]ia normal.
1.2.3.2. Concentra]ia procentual
Concentra]ia procentual arat câte pr]i de substan] dizolvat se gsesc
`n 100 pr]i solu]ie. Astfel o solu]ie de NaCl 10% `nseamn c `n 100g solu]ie se
gsesc 10g clorur de sodiu [i 90g ap.
Concentra]ia procentual poate fi exprimat [i `n unit]i de volum, folosit
pentru prepararea solu]iilor de lichide. De exemplu prin alcool 80% se `n]elege un
amestec de 80 volume de alcool [i 20 volume de ap.
1.2.3.3. Concentra]ia molar
Concentra]ia exprimat `n moli raporta]i la litru de solu]ie (1000cm3
solu]ie). O solu]ie molar este solu]ia care con]ine dizolvat `n 1000cm3 solu]ie un
mol de substan]. Concentra]ia acestei solu]ii se noteaz cu m.
De exemplu, o solu]ie molar de clorur de sodiu con]ine 58,5g NaCl
(1 mol) `ntr-un litru de solu]ie; o solu]ie molar de acid sulfuric con]ine 98g
H2SO4 (1 mol) `ntr-un litru de solu]ie. Dup cantitatea de substan] dizolvat la un
litru de solu]ie se deosebesc solu]ii: molare (m), dublu-molare (2m), semi-molare
(0,5m), decimolare (0,1m), centimolare (0,01m) etc.
Solu]iile molare nu trebuie confundate cu solu]ii molale, care prin
molalitate indic numrul de moli de substan] dizolvat `n 1000g dizolvant.
Molaritatea unei solu]ii (m) se calculeaz dup urmtoarea expresie:
ESTE CURSUL USAMV IASI
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
