Tehnici Navigare Internet

Introducere

a. Definitie internet

Primul lucru pe care trebuie să-l înţelegem este cum a apărut Internetul, ce este de fapt el şi de ce nu este acelaşi lucru ca World Wide Web-ul, chiar dacă majoritatea cred că este. Internetul a fost dezvoltat de către o agenţie finanţată de către guvernul Statelor Unite, numită Advanced Research Projects Agency (ARPA), în anii ’60. Cuvântul „internet” se referă la setul de reguli (sau protocoale ale Internetului) prin care doua reţele de calculatoare pot schimba informaţii între ele, indiferent de sistemul de operare folosit. La început, aceste protocoale ale Internetului erau folosite la comunicarea între reţeaua civilă ARPANET, care lega universităţi şi centre de cercetare, şi reţeaua militară MILNET: Calculatoarele care erau folosite în cadrul acestor reţele erau complet diferite. Aceste protocoale ale Internetului, numinte TCP/IP (Transmission Control Protocol/Internet Protocol) au făcut ca sistemele să poată comunica unele cu celălalte, chiar dacă erau diferite. Aceste protocoale TCP/IP s-au dovedit a fi foarte populare şi au fost folosite din ce în ce mai mult. Datorită faptului că reţeaua ARPANET s-a extins în anii ’80, ea s-a dezvoltat şi s-a transformat în NSFNET. Protocolul TCP/IP s-a răspândit în toată lumea, permiţând calculatoarelor din aproape orice ţară să comunice între ele, indiferent de producător sau tipul de reţea din care făceau parte. Internetul, aşa cum este cunoscut, este un simplu set de instrucţiuni care permite calculatoarelor să comunice între ele, indiferent de locaţia lor sau de model. Internetul oferă o paletă foarte variată de servicii, amintind e-mail-ul, servicii de ştiri, administrare la distanţă etc. Observăm aceste protocoale TCP/IP doar atunci când folosim calculatoarele pentru a executa diferite operaţiuni prin intermediul Internetului şi scriem caracterele http:// sau ftp:// sau news:// (acestea apar la începutul adresei serviciului pe care îl accesăm). Pentru ca toate calculatoarele conectate la Internet să se găsească, ele trebuie să aibă nişte nume unice, nume ce sunt formate dintr-un şir lung de cifre care defineşte poziţia calculatorului. Pentru a fi mai uşor oamenilor, şirul de numere este înlocuit cu o adresă, spre exemplu: www.google.com. Ultima parte a adresei, „.com”, reprezintă domeniul de bază. Astfel există mai multe domenii de bază, în funcţie de scopul site-ului:

- com: organizaţie comercială

- edu: instituţie educativă

- gov: departament guvernamental

- mil: militar

- org: organizaţie non-profit

- tv: televiziune

Pe lânga aceste câteva domenii de bază care definesc scopul site-ului, mai există listă foarte mare de domenii care reprezintă locaţia. Astfel, fiecărei ţări i-a fost alocat un domeniu: Romania are .ro, Ungaria are .hu, Marea Britanie are .uk etc. Folosirea .com în adresa unui site Web este una din particularităţile Internetului. Acest .com definea, la începutul Internetului, paginile de Web din Statele Unite. Astfel, Statele Unite nu are domeniu de bază. Organizaţiile comerciale din Statele Unite au folosit .com pentru că era un domeniu uşor de reţinut şi scurt. Dar a .com a devenit foarte popular pentru majoritatea companiilor din afara Statelor Unite, pentru că reprezintă un „loc” bun pe Internet. Observăm că domeniul de bază al ţărilor se foloseşte din ce în ce mai puţin pentru scopul lui original şi devine tot mai mult o operaţiune de marketing. Trebuie ştiut că, pentru companiile multinaţionale, domeniul de ţară împreună cu numele companiei sau al produselor, ar trebui să fie

rezervate de la început în toate combinaţiile posibile pentru a evita ca imitatorii sau competitorii să folosească brandul respectiv.

b. “Asociatia” Internet

The Internet Society (ISOC) este organizatia umbrela a Internet-ului, fondata in 1992. Este o asociatie non-guvernamentala, fondata de mai mult de 100 de asociatii si mii de indivizi, cu o misiune internationala pentru cooperare globala si coordonare a Internet-ului si a tehnologiilor si serveste ca sursa principala de informare privind informatia de pe Internet.

ISOC a fost de asemenea creata si ca sa poata sa serveasca cadrului legal de formare pentru IAB si IEFT, care opereaza in momentul de fata ca organisme auto-propagante fara baza legala. ISOC functioneaza deci ca un organism de management si care finanteaza celelalte organisme descrise mai departe. Tine un congres anual INET (International Networking), coordoneaza politicile majore in relatia cu jucatorii, activitati comerciale, reglementari locale, activitati de standardizare si are un secretariat international.

Poate cea mai importanta sarcina care revine acestei organizatii este lupta pentru cuvantul "Internet", asigurandu-se ca acesta ramane un termen generic, care nu face obiectul unei marci de comert apartinand unui individ sau unei corporatii.

Fiecare poate deveni membru, daca este interesat. Membrii primesc o revista cu aparitie bilunara numita "OnTheInternet" si un newsletter lunar numit "ISOC Forum" si bineinteles discounturi la o gramada de produse si servicii ...

Din 2002 se ocupa de managementul domeniilor .org

Internet Architecture Board

The Internet Arhitecture Board (IAB) este un comitet independent de cercetatori si profesionisti care au un interes tehnic in sanatatea si evolutia sistemului Internet. Membrii IAB au indatorirea sa faca Internetul sa evolueze si sa se extinda la scara larga, cu o mare viteza (Vinton Cerf, The Internet Activities Board, Mai 1990)

IAB a evoluat din Internet Configuration Control Board (ICCB) infiintat in 1979 de catre managerul programului ARPANET, Vinton Cerf, si se ocupa de dezvoltarea standardelor Internet. In 1993 ICCB a fost reoraganizat de catre Dr. Barry Leiner, succesorul lui Cerf si i s-a schimbat numele in IAB (Internet Activities Board).

FRICC (Federal Research Internet Coordinating Committee), un grup din cadrul guvernului SUA a sustinut IAB si astfel el este incorporat in 1990 in Consiliul National al Retelelor in 1990. In iunie 1992, Internet Activities Board este redenumit in Internet Architecture Board de catre ISOC la conferinta din Kobe, Japonia. Rolul si responsabilitatile sale sunt bine trasate astfel si in principal vizeaza :

Supraveghere > Supervizeaza arhitectura Internet, protocoale, proceduri si standarde Selectia IESG > numirea membrilor Internet Engineering Steering Group si a presedintelui Internet Engineering Task Force

Supraveghere IETF > responsabil pentru relatiile IETF cu ceilalti membri Administrarea IANA > administrarea Internet Assigned Numbers Authority, care stabileste diversele numere si parametri Internet