1. INTRODUCERE
SISTEME INFORMAŢIONALE, INFORMAŢIA, DATA, BAZA DE DATE
Definiţii
1.1 INFORMAŢIA
Este o noţiune cu grad mare de generalizare, care se întâlneşte în toate domeniile activităţii umane, fără de care nu este posibilă existenţa nici unui sistem natural sau social. Informaţiile circulă atât între componentele fiecărui sistem în parte, cât şi între sistemul respectiv şi alte sisteme din spaţiul exterior.
Informaţia este un mesaj cu caracter de noutate despre evenimentele care au avut, au sau vor avea loc în interiorul sau exteriorul sistemului. Prin urmare, informaţia defineşte elementele noi pe care le conţine semnificaţia unui simbol sau grup de simboluri (mesaje verbale sau scrise, semnale de natură tehnică, economică etc.) cu ajutorul cărora se comunică date referitoare la anumite evenimente, stări sau acţiuni ale sistemului considerat.
Informaţia este o noţiune de largă generalitate filosofică (alături de materie şi energie) şi reprezintă reflectarea în conştiinţa noastră a legăturilor cauză-efect din lumea reală înconjurătoare.
Oricare ar fi accepţiunea termenului, informaţia are caracter semantic şi de noutate, de aport la cantitatea de cunoştinţe a celui ce o primeşte.
O informaţie este o triadă a elementelor entitate, atribut, valoare.
Entitatea formează obiectul informaţiei, atributul este elementul de descriere a entităţii respective, caracterul sau o proprietate a acesteia iar valoarea o măsură a proprietăţii. Astfel, informaţia privind capacitatea cilindrică a unui automobil se reprezintă astfel: entitatea - automobilul, atributul - cilindrul, valoarea - 1300.
Cantitatea de informaţie
Presupunând că pentru un sistem oarecare există o mulţime de stări posibile la fel de probabile, lucru care generează o nedeterminare a stărilor, primirea informaţiei despre una sau mai multe stări, dar nu despre toate, face că nedeterminarea să fie înlăturată într-o oarecare măsură.
Măsura care caracterizează înlăturarea nedeterminării se numeşte cantitate de informaţie, iar măsura cantităţii de informaţie se exprimă prin categoria de entropie, definită prin relaţia :
H(A)=H(p1,P2,...,pn),
unde, p1,p2,......... pn reprezintă probabilităţile rezultatelor
a1,a2......, an şi care se concretizează experimentul A.
Expresia matematică a lui H a fost dată pentru prima dată în anul 1448 de C. E. Shannon, astfel: n
H( p1, p 2,......... p n ) = - ∑ pk x logbpk
k=1
Dacă baza logaritmului, b, se alege egală cu 2 înseamnă că avem de-a face cu un experiment ce conţine două evenimente echiprobabile (p1=p2=1/2) În acest caz, unitatea de măsură a nedeterminării se numeşte unitate diadică, binară sau bit
(cifră binară; în engleză = binary digit).
Energia informaţională
În ţara noastră, academicianul Octav Onicescu a observat că pentru scopurile pur statistice se poate păstra ca informaţie probabilitatea însăşi şi nu logaritmul ei. Prin urmare, se poate considera ca informaţie medie expresia numită şi energie informaţională, pe baza căreia a fost creată o disciplină nouă, anume statistica informaţională. n
E = ∑ pk2
k=1
Calităţile de bază ale informaţiei
Informaţia este fundamentată pe date care au dobândit, prin prelucrare (procesare), semnificaţie, scop sau utilitate.
Deoarece informaţia constituie obiectul principal al comunicării, trebuie să atingă următoarele calităţi:
• Consistenţa - suficient de cuprinzătoare încât să poată furniza cât mai multe
cunoştinţe;
• Relevanţa - să poată furniza acele cunoştinţe care lipsesc, în vederea luării
unei decizii;
• Exactitate - conţinutul ei să reflecte situaţia reală a fenomenului;
• Oportunitate - să fie furnizată în timp util;
• Accesibilitate - să fie clară, uşor de înţeles.
1.2 DATA
DATELE constituie materia primă din care se obţin informaţiile .
În informatică, prin dată se desemnează un model de reprezentare a informaţiei accesibil unui anumit procesor (om, unitate centrală, program, etc.), model cu care se poate opera pentru a obţine noi informaţii despre fenomenele, procesele şi obiectele lumii reale.
Un calcul de eficienţă privind utilizarea informaţiei trebuie să ţină seama şi de costurile implicate în producerea, prelucrarea, transmiterea şi recepţionarea informaţiei în procesul de gestiune a activităţii firmelor.
Informaţia este caracterizată, în general, de următoarele trei niveluri:
- sintactic,
- semantic şi
- pragmatic.
Nivelul sintactic se referă la sistemul de semne şi la regulile de reunire a acestora în construcţii sintactice utilizate pentru reprezentarea informaţiilor în procesul culegerii, transmiterii şi prelucrării acestora. Acestui nivel îi corespunde conceptul de dată, concept central în informatică, exprimat prin formulă BNF (Backus-Naur Form) astfel:
<data> : : = < identificator<atribut<valoare>
Noţiunea de dată în informatică cuprinde şi noţiunea de valoare, dar presupune în plus şi elementul de reprezentare şi manipulare, adică o modalitate simbolică de exprimare într-un sistem de reguli de transformare a acestuia prin care se pot obţine date noi. Apare astfel clară nu numai distincţia dintre dată şi valoare ci şi deosebirea dintre informaţie şi dată, ca deosebire dintre obiect şi modelul său.
Finalitatea procesului de informare presupune trecerea de la structură la sens, adică de la nivelul sintactic la cel semantic.
Sub aspect semantic, informaţia poate fi caracterizată ca semnificaţie a datelor. Sensul informaţiei la nivel semantic este corespondenţa dintre o dată, pe de o parte, şi obiectul real sau situaţia pe care o reprezintă, pe de altă parte.
Nivelul cel mai concret de considerare a informaţiei este însă cel pragmatic, singurul care raportează informaţia la scopurile observatorului. În raport cu necesităţile observatorului se definesc caracteristici ca importanţa sau utilitatea informaţiei. Obiectul pragmaticii include, deci, într-o anumită măsură, problemele de conducere, de necesar de informaţii şi de eficienţă a sistemelor informaţionale. Abordarea pragmatică impune utilizarea noţiunii de cunoştinţă. Considerând situaţia la un moment dat, cunoştinţele reprezintă totalitatea informaţiilor dobândite anterior cu privire la obiectul considerat. Pentru a desemna mulţimea acestor cunoştinţe se foloseşte termenul de tezaur, la care trebuie raportat rezultatul oricărui proces de informare.
Sistem de Gestiune a Bazelor de Date + Laboratoare
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
