1. STRUCTURA UNUI CALCULATOR PERSONAL
1.1. Ce este un calculator personal ?
Un sistem de calcul, sau un calculator, este destinat prelucrării informaţiei, acceptând,
memorând şi prelucrând datele sau informaţiile de intrare, pentru a produce informaţiile de
ieşire sau rezultatele prelucrării, fiind compus din două părţi principale: hardware şi
software. Hardware este un termen general, utilizat pentru a desemna partea fizică a unui
calculator, alcătuită din componente electronice şi mecanice, împreună cu totalitatea
dispozitivelor folosite de calculator în prelucrarea informaţiei. Software este tot un termen
general, care desemnează totalitatea programelor folosite de un calculator, pentru a
transforma informaţiile sau datele de intrare, în informaţii de ieşire sau rezultate.
Structura hard-soft a unui calculator poate fi reprezentată ca o serie de cercuri sau
nivele concentrice, fiecare nivel exterior implicând existenţa nivelelor interioare, aşa cum
este arătat în figura1.1.
Sistemul de operare este format dintr-un ansamblu de programe, care asigură o interfaţă
între utilizator şi hardware-ul calculatorului, sau, cu alte cuvinte, face posibilă comunicarea
între utilizator şi calculator. De asemenea, sistemul de operare realizează interfaţa între
hardware-ul calculatorului şi restul software-ului, toate celelalte programe utilizând
hardware-ul calculatorului prin intermediul sistemului de operare.
Software-ul utilitar pune la dispoziţia utilizatorului o multitudine de instrumente
software necesare dezvoltării propriilor programe, sau programe de aplicaţie şi, de asemenea,
instrumente software cu ajutorul cărora se poate menţine buna funcţionare a sistemului de
calcul. Programele din cea de-a doua categorie sunt uneori direct invocate de către sistemul
de operare, aşa că pot fi considerate şi componente ale sistemului de operare.
Dacă, până în anii '80, se făcea o distincţie netă între calculatoare mari, calculatoare
medii sau microcalculatoare, în principal pe baza dimensiunii memoriei şi vitezei de
prelucrare a datelor, odată cu apariţia calculatoarelor personale comerciale în 1976, când
Steven Jobs şi Steve Wozniak au fondat firma APPLE, şi odată cu creşterea gradului de
integrare a componentelor electronice, noţiunile de calculatoare mici, medii sau mari nu mai
sunt atât de clare. Astăzi, un calculator personal care poate intra în dotarea oricărei familii,
dar care poate fi folosit cu succes în majoritatea aplicaţiilor întâlnite în practică, are o
capacitate de memorare şi o viteză de prelucrare mult superioară capacităţii de memorare şi
vitezei de prelucrare de la calculatoarele mari din anii '70.
Figura 1.1. Structura hard-soft a unui calculator
Calculatoarele personale pot fi întâlnite astăzi în birouri, în şcoli, în întreprinderi, la
domiciliu. Întrucât ele au devenit din ce în ce mai puternice, au preluat multe din sarcinile
calculatoarelor mari de acum 20 -30 de ani.
Termenul de calculator personal generează confuzie, deoarece atunci când IBM a
produs primul său calculator personal, în 1981, l-a numit IMB Personal Computer sau IBM
PC. Pentru unii, termenul de calculator personal înseamnă numai calculatoarele IBM sau
compatibile hardware cu acestea. Dar, prin extensie, prin calculator personal se poate înţelege
orice calculator monoutilizator cu destinaţie generală.
Calculatoarele cu destinaţie generală sunt acele calculatoare capabile să rezolve o mare
varietate de probleme, adaptabilitatea la fiecare tip de problemă realizându-se prin
intermediul programelor. Nu toate calculatoarele sunt calculatoare cu destinaţie generală.
Astăzi sunt produse o gamă largă de calculatoare dedicate, destinate rezolvării unor probleme
specifice, un calculator dedicat fiind capabil să ruleze numai programele necesare rezolvării
tipului respectiv de probleme pentru care este dedicat calculatorul. Calculatoare dedicate pot
fi întâlnite în ceasurile electronice, camerele video, pompele de benzină, sistemele de ghidare
ale rachetelor, sistemele de control ale roboţilor industriali etc.
Până acum câţiva ani, termenii de calculator personal (Personal Computer) şi
calculator de birou (Desktop Computer) desemnau unul şi acelaşi lucru. Astăzi, noţiunea de
calculator personal tinde să cuprindă şi acele calculatoare portabile, de mici dimensiuni, şi
care nu pot fi desemnate prin termenul de calculator de birou sau "desktop computer", care
este folosit în continuare numai pentru calculatoarele ce pot fi întâlnite în mod uzual în
birouri, şi care sunt destinate rezolvării problemelor curente dintr-un birou: procesări de
texte, baze de date, dezvoltări de programe etc.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
