1.Introducere
Societatea modernă actuală se bazează pe crearea, procesarea şi transmisia
informaţiei. Sistemele de comunicaţie sunt destinate transmiterii informaţiei. De
asemenea multe domenii din cadrul ingineriei electrice au nevoie de transmiterea de
informaţii.
Este important să realizăm ca sistemele de comunicaţii şi cele energetice sunt
diferite. În sistemele energetice forma de undă a semnalului este în general, cunoscută
iar principala preocupare în proiectarea acestor sisteme este legată de transmisia energiei
cu pierderi minime. În sistemele de camunicaţii forma de undă sosită la utilizator este
necunoscută înaintea recepţiei. De aceea, informaţia transmisă nu este aprioric cunoscută
la recepţie.
Comunicaţie informaţională la distanţă a existat şi înainte de telecomunicaţie
(focuri, poşta, porumbei, semafoare) şi S-ar putea să apară în viitor şi forme de
comunicaţie bazate pe alte principii fizice şi informaţionale decât cele oferite de
telecomunicaţiile de până acum.
Există o diferenţă între comunicare şi comunicaţie.
Comunicarea înseamnă:
– ştire, veste, comunicare ştiinţifică;
– mod fundamental de interacţiune psiho–socială prin transmiterea de informaţie
intermediată de limbaj articulat sau alte coduri.
Comunicaţia reprezintă un transport fizic de obiecte, de persoane, între două
puncte sau transmiterea de semnale purtătoare de informaţie. Telecomunicaţia este
evident comunicaţia de semnale la distanţă. Pentru semnificaţia acestor noţiuni
important este contextul în care sunt folosite fără a ne preocupa prea mult de
rigurozitatea termenilor conform unor definiţii rigide.
Telecomunicaţia a fost înţeleasă mult timp drept comunicaţie între două puncte
(telegrafie, telefonie) dar şi difuziune radio (radiodifuziunea), difuziune video
(televiziunea) şi în ultimul timp webcastingul (difuziunea prin Internet), care sunt
destinate receptării publicului larg şi sunt evident forme de telecomunicaţie.
1.1 Perspective istorice
Încă din anul 3000 î.Ch. societatea egipteană pentru a putea comunica a dezvoltat
o serie de simboluri denumite hieroglife
1000 î.Ch. – Primul anunţ reţinut de istorie: un locuitor din Teba şi–a pierdut un
sclav, care a fugit; atunci a lipit afişe în centrul cetăţii în care anunţa că oferă recompensă
o monedă de aur celui care poate să–i dea informaţii pentru prinderea sclavului.
cca 900 î. Ch. – Vechii egipteni încep organizarea unui serviciu de trasmitere a
scrisorilor sau poruncilor faraonului, utlizând în acest sens curieri călări, pedestri sau cu
barca (precursorul serviciului poştal).
Secolul VI, î. Ch. – Perşii perfecţionează “serviciul poştal”, instalând din loc în loc
pe rutele folosite staţii dotate cu cele necesare predării/preluării (staţiile erau aşezate de
regulă la distanţa de o zi de mers).
59 î. Ch. – Prima comunicare conducător – cetăţeni oficializată: Iulius Cezar a
început să informeze cetăţenii din Roma şi împrejurimi despre problemele oraşului prin
intermediul unor fluturaşi scrişi.
800 – societatea arabă adoptă prezentul sistem de numerotaţie din India
820 – Apar germenii “algoritmului”. Muhkamad ibn Musa Al'Khowarizmi din
Taskent a dezvoltat conceptul de instrucţiuni de urmat pentru atingerea unui scop.
Sec XII – Comercianţii florentini simbolizează prin @ o unitate de măsursă.
Începe să se stabilizeze sensul noţiunii de “poştă” asemănător cu cel de azi, “poştă”
însemna staţie finală sau intermediară instalată de–a lungul drumurilor unde se găseau
mijloace (cai şi căruţe de schimb) şi oameni, care se ocupau cu primirea, expedierea sau
tranzitarea depeşelor.
1495 – Leonardo da Vinci realizează, în plină renaştere, o serie de schiţe pentru
“omul mecanic”. De asemenea prevesteşte epoca zborurilor aeriene.
1627 – Fracis Bacon prevede telefonul: în cartea sa “New Utopia” descrie un tub
lung pentru “vorbit” la distanţă.
1684 – Matematicianul, fizicianul şi astronomomul englez Robert Hooke (1635–
1703) intuieşte şi formulează într–o comunicare la Royal Society din Londra primele idei
privind telegrafia vizuală. Este urmat şi de francezul Guillaume Amontons (1663–1705).
1729 – Chimistul englez Stephen Gray “transmite”
electricitate printr–un fir.
1752 – Benjamin Franklin (1706–1790) pune în evidenţă
electricitatea
1793 – Prima “linie” de telegrafie vizuală echipată după
concepţia fraţilor Claude şi Ignace Chappe este instalată între Paris şi lille (230 km). Ea
consta dintr–un braţ orizontal, la extremităţile căruia erau fixate vertical alte braţe mobile,
care formau prin diverse poziţii un număr de figuri, corespunzător unor reprezentări
prestabilite (de unde se înţelegea mesajul transmis).
1827 – fizicianul german Georg Simon Ohm (1789–1854)
introduce primul enunţ al legii care avea să fie numită curând legea
lui Ohm – E=RI
Benjamin Franklin
(1706-1790)
Georg Simon Ohm
(1789-1854)
1837 – Samuel Morse (1791–1872) inventează un sistem de
transmisie care codifica cifrele şi literele alfabetului. Codul său ţine
cont de frecvenţa de apariţie a literelor în limba engleză în vederea
optimizării timpului de transmisie al unui mesaj.Din acest punct de
vedere el este nu numai un precursor al telegrafiei ci şi al teoriei
codurilor.
prezentat la curs
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
