Informatică aplicată

SISTEME ELECTRONICE DE CALCUL

Cuvinte cheie: informatie, sistem de calcul

Cuvantul informatie este preluat din limba latina (informatio) prin intermediul celei franceze (information). In afara intelesurilor din limbajul comun, el are si alte sensuri, atribuite fie prin definirea sa ca termen (stiintific sau tehnic) fie ca si concept in cadrul unor ramuri ale filosofiei sau al unor stiinte si tehnologii al caror obiect de studiu este.

Definitie (conform dictionarului de informatica):

Informatica este o ,,activitate pluridisciplinara, avand ca scop initial elaborarea de noi metode, inclusiv sisteme automate pentru distribuirea informatiei tehnico-stiintifice, studiind procesele de comunicatie in colectivitatile stiintifice si industriale si urmarind dezvoltarea unor tehnice si sisteme pentru organizarea, memorarea si distribuirea mai eficienta a informatiei."

Dincolo de aceasta definitie, care pentru foarte multa lume poate parea extrem de complexa, informatica, constituie una din marile realizari ale stiintei si tehnicii. Ea joaca un rol din ce in ce mai important in cunoasterea si implementarea celor mai noi descoperiri in domeniile stiintei si tehnicii, in conducerea societatilor, etc., avand un impact din ce in ce mai profund in toate domeniile de activitate.

Informatica se contureaza ca o stiinta de sine statatoare, specificul ei gravitand in jurul notiunii de informatie, semnificatia ei materializandu-se printr-un instrument fizic si anume calculatorul electronic.

Din timpurile cele mai vechi, oamenii au folosit unelte si tehnici care sa-i ajute in a realiza calcule cu mai multa acuratete, sa efectueze masuratori mai precise, sa faca insemnari care sa se poata pastra mai mult timp, sa transmita cu mai multa precizie. Ei au folosit in acest scop diferite unelte, de exemplu, rigle, cantare, ceasuri, etc.

Calculatorul nu e decat cel mai nou din acest sir lung de masini de calculat si de inregistrat. Tot ceea ce fac de fapt calculatoarele este de a calcula mult mai rapid, de a inmagazina si reda datele.

John von Neumann a lansat ideea programului inregistrat, pentru care o masina de calcul trebuie sa fie dotata cu un dispozitiv de memorare a datelor si comenzilor si care trebuie sa lucreze cu o viteza mare si sa permita inregistrarea simpla si rapida a informatiilor. Astfel, au aparut notiunile de algoritm de rezolvare a unei probleme si programul de prelucrare a algoritmului, a secventelor de comenzi si memorare date.

John von Neumann a recomandat constructorilor de calculatoare 3 principii care sa fie utilizate la realizarea unor calculatoare complexe si rapide:

- programele si datele trebuie sa fie codificate sub forma binara;

- programele si datele trebuie pastrate in memoria calculatorului;

- trebuie sa existe o unitate centrala de prelucrare care trebuie sa poata extrage, decodifica si executa instructiunile programului.

TIPURI DE SISTEME DE CALCUL

In evaluarea unui sistem de calcul sunt luate in discutie urmatoarele performante:

o dimensiunea memoriei interne;

o viteza de prelucrare;

o numarul de procesoare;

o dimensiunea memoriei externe;

o numarul maxim de utilizatori;

o costul.

Calculatoarele se clasifica dupa mai multe criterii:

o domeniul de utilizare;

o modul de reprezentare a datelor;

o performante.

In functie de domeniul de utilizare, exista doua tipuri de calculatoare:

o calculatoare specializate care pot fi folosite numai pentru rezolvarea unui domeniu restrans de probleme;

o calculatoare universale care asigura rezolvarea unei game foarte variate de probleme cu ajutorul unor programe aplicative diverse.

Dupa modul de reprezentare a datelor, calculatoarele sunt de doua tipuri:

o calculatoare analogice, care creeaza modelul matematic al unui sistem fizic real caracterizat de anumite marimi fizice care sunt reprezentate si manipulate cu ajutorul circuitelor electronice. Operatiile matematice sunt reproduse cu ajutorul caracteristicilor electrice ale diferitelor elemente de circuit: rezistente, capacitati, tensiuni, etc. Calculatorul este format din blocuri functionale care se conecteaza intre ele pentru a rezolva problemele reale ale sistemului fizic. Datele de intrare sunt furnizate continuu cu ajutorul unor echipamente, care le preiau din sistemul fizic real. Calculatoarele analogice sunt folosite pentru conducerea unor procese sau instalatii.