Antropologia culturală europeană

Disciplina sau stiinta numita antropologie isi trage numele de la doi termeni greci si anume: antropos - om

logos - cuvant

Dincolo de aceasta acceptiune strict etimologica se intelege azi o suma de discutii ori de directii de cercetare a problematicii umane. Tot mai frecvent, antropologia este privita ca stiinta a umanitatii. Domeniul sau de interes este tot ce se refera la fiintele umane. Scopul sau este acela de a oferi o imagine cat mai completa si sistematica asupra comunitatii. Datorita domeniului sau de studiu foarte larg avut in vedere si de alte stiinte sociale in timp s-au conturat mai multe perspective de abordare a antropologiei:

1. perspectiva biologica - studiaza omul si creatia sa ca parte a lumii biologice. Antropologia biologica sau fizica este prin urmare parte a stiintelor naturii.

2. perspectiva sociologica - defineste antropologia ca stiinta sociala alaturi de sociologie, economie, politologie, psihologie sociala. Pe aceasta filiera s-a diferentiat antropologia culturala.

3. perspectiva dintre stiintele socio-umane - a condus la individulizarea antropologiei filozofice al carui studiu ar fi natura si esenta umana.

In definirea antropologiei culturale exista cel putin doua acceptiuni :

1. o acceptiune ontologica - pune in sarcina antropologului cultural in principal studiul naturii umane, identificarea acelor constante si esente generale umane comune intregii umanitati.

Viziunea ontologica priveste fiinta umana in tripla ei calitate de fiinta biologica, sociala si culturala.(omul - rezultatul unei evolutii biologice). Omul s-a deprins treptat, a depasit existenta pur biologica, stabilind relatii intre ei de cooperare. Oamenii si-au creat institutii, au constituit societatea umana, au deprins in timp capacitati si obisnuinte care constituie cultura care sta in mare masura la baza comportamentului si actiunilor umane. Omul ca fiinta biologica, sociala si culturala isi duce existenta ca parte componenta a unui ecosistem.

2. acceptiune epistemologica - are in vedere diversificarea cercetarilor efectuate de-a lungul vremii si constituirea unor ramuri specializate ale antropologiei culturale, a diferitelor scoli antropologice. Din aceasta perspectiva epistemologica, antropologia culturala ar avea rolul unei prezentari in rezumat a marilor probleme ridicate de principalele ramuri ale antropologiei (un fel de sinteza cu caracter introductiv pentru cei doritori sa se initieze in domeniul vast al antropologiei ). Principalele ramuri ale antropologiei sunt privite metafizic ca un copac al carui ramuri se constituie in disciplinele sale particulare. In determinarea principalelor ramuri ale antropologiei culturale s-au utilizat trei cai :

a) o prima cale identifica trei nivele : 1.antropologia culturala inteleasa ca o antropologie generala din care se desprind la nivelul al doilea antropologia fizica sau biologica si antropologia socio-culturala Termenul de antropologie sociala este preferat in mediul academic britanic iar cel de antropologie culturala de cel american. Antropologia culturala se structureaza la nivelul 3 in arheologie, antropologie lingvistica si etnologie.

b) a doua cale foloseste tot trei nivele : 1.se situeaza tot antropologia generala din care se desprinde la nivelul 2 arheologia, antropologia fizica sau biologica, antropologia lingvistica si antropologia culturala propriu-zisa. Din al treilea nivel se desprind etnologia si etnografia.

c) a treia cale foloseste doua nivele : 1.se situeaza antropologia culturala generala ; la nivelul 2 antropologia fizica sau biologica, arheologia, antropologia lingvistica, antropologia culturala in sens restrans si antropologia aplicata.

? Caracteristici ale ramurilor antropologiei generale :

1. Antropologia fizica sau biologica - reprezinta studiul umanitatii privita ca un fenomen biologic. Cei ce se ocupa de acest domeniu studiaza atat omul zilelor noastre cat si fosilele umane. Antropologii fizici sunt interesati de imprejurarile aparitiei omului, dezvoltarea si evolutia sa, iar pentru acestea fac apel si alte discipline :

- paleoantropologia : studiaza societatile vechi umane si animale.

- paleontologia : studiul fosilelor vegetale si animale.

- arheologia : calificari despre faciesul cultural al unei epoci (locuri).

- primatologia : studiul rudelor noastre mai apropriate - primatele.

2. Antropologia culturala propriu-zisa - in definirea careia s-au conturat cel putin trei puncte de vedere :

a) M.Howard - priveste antropologia culturala ca pe o antropologie socio-umana al carui obiect de studiu ar fi viata societatii. Daca antropologii fizici isi concentreaza studiul pe baza biologiei, antrpologia culturala vizeaza cu precadere studiul mostenirii culturale, a umanitatii transmisa prin experienta societatii si culturii decat prin gene.

b) William Haviland - conform lui, antropologia culturala are ca principala sarcina studiul comportamentului uman ce are la baza cultura standard (deseori inconstiente, pe baza carora functioneaza societatea ).

c) Conrad Philip Koltak - pune in sarcina antropologiei culturale studiul societatii si a culturii pentru a putea descrie si exemplifica similaritatile si diferentele sociale si culturale.

Curs2

Astazi antropologii sunt tot mai mult de acord ca antropologia propriu-zisa are doua ramuri : etnografia