Cultură antreprenorială

Previzualizare curs:

Extras din curs:

Acest curs are ca scop promovarea culturii antreprenoriale in vederea cresterii abilitatii tinerilor studenti de a materializa ideile de afaceri. Aceasta include creativitate, inovatie si capacitatea de a-si asuma riscul, precum si abilitatea de a planifica si gestiona proiecte cu scopul de a-si atinge obiectivele.

Din acest punct de vedere, obiectivul nostru este de a face din antreprenoriat o optiune de cariera pentru fiecare, prin dezvoltarea de competente manageriale si antreprenoriale. Aceasta va fi o solutie importanta atat pentru a raspunde efectelor negative ale ajustarilor structurale si ale procesului de restructurare a industriei, prin generarea de alternative economice si sociale si prin imbunatatirea statutului economic al unui numar semnificativ de persoane, cat si pentru a utiliza si beneficia de efectul pozitiv al dezvoltarii economiei de piata care stimuleaza potentialul antreprenorial.

Mediul economic in schimbare, precum si numeroasele provocari ale globalizarii vor duce inevitabil la noi evolutii pe piata: promovarea culturii antreprenoriale va actiona pentru cresterea capacitatilor intreprinderilor de a patrunde pe noi piete, prin intermediul transformarii ideilor de afaceri in actiuni concrete. Acest lucru poate fi facut prin crearea de noi intreprinderi sau prin schimbarea cursului afacerilor existente.

Antreprenoriatul este o sursa de inovare si schimbare, si ca atare stimuleaza cresterea productivitatii si a competitivitatii economice. Antreprenoriatul este strans legat de cunostinte si flexibilitate, doi factori care au castigat o noua semnificatie ca sursa a competitivitatii intr-o economie mondiala din ce in ce mai globalizata. Odata cu schimbarile tehnologice si cu intensificarea concurentei mondiale aduse de globalizare si de liberalizarea economica, ipoteza ca incurajarea spiritului antreprenorial reprezinta incurajarea competitivitatii unei tari, azi pare mai valabil decat oricand. Este surprinzator faptul ca actuala discutie dezbate importanta antreprenoriatului in special in tarile dezvoltate si faptul ca problema modului de stimulare a spiritul antreprenorial pare sa fie o preocupare primordiala a factorilor de decizie din tarile CDE. Ca un element-cheie in asigurarea competitivitatii tarilor dezvoltate, spiritul antreprenorial este chiar mai important pentru tarile in curs de dezvoltare care incearca sa atinga competitivitatea pe pietele internationale. Acest document analizeaza urmatoarele intrebari:

- Care este natura exacta a spiritului antreprenorial si rolul sau in teoria economica?

- Cat de mult au avansat teoria si de cercetare de la teoria ciclurilor lung ale lui Schumpeter?

- Ce sunt legaturile spiritului antreprenorial si cresterea economica?

- Pot fi considerat antreprenoriatul ca fiind interfata intre intreprinderi mici (de nivel micro) si cresterea economica (la nivel macro)?

- Avand in vedere faptul ca spiritul antreprenorial joaca un rol important in dezvoltarea economica, cum poate fi promovat?

Majoritatea cercetarilor economice, psihologice si sociologice puncteaza faptul ca spiritul antreprenorial este un proces si nu un fenomen static. Antreprenoriatul este mai mult decat un factor economic mecanic (Pirich 2001: 14-15). Antreprenoriatul are de a face cu schimbarea si este, de asemenea, frecvent asociat cu probleme legate de alegere. Definitiile existente despre antreprenoriat fac adesea referire la rolul functional al antreprenorilor1 si includ coordonare, inovare, neutralizarea incertitudinii, furnizare de capital, luare a deciziilor, proprietate si alocare a resurselor (Friijsetal. 2002: 1-2; Jaaskelainen 2000: 5). Intr-adevar, trei dintre cele mai frecvente roluri functionale mentionate ale antreprenorilor sunt asociate cu principalele scoli de gandire cu privire la antreprenoriat:

- Cautarea riscului: antreprenorii descrisi de Cantillon sau Knight doresc sa-si asume riscurile asociate cu incertitudine

- Inovare: antreprenorii descrisi de Schumpeter grabesc generarea, diseminarea si punerea in aplicare a ideilor inovatoare

- Cautarea oportunitatii: antreprenorii descrisi de Kizner identifica oportunitati si reusesc sa obtina profit din acestea (OCDE, 1998: 11;Carree si Thurik 2002: 8)

O definitie operationala a antreprenoriatului care sintetizeaza cu succes rolurile functionale ale antreprenorilor este cee a lui Wennekers si Thurik (1999): " capacitatea si vointa manifestata a indivizilor, pe cont propriu, in echipe din interiorul si din afara organizatiilor existente, de a percepe si de a crea noi oportunitati economice (produse noi, noi metode de productie, noi scheme de organizare si noi combinatii produs-piata) si de a introduce ideile lor pe piata, in ciuda incertitudinii si a altor obstacole, prin luarea deciziilor cu privire la amplasarea, forma si utilizarea resurselor si institutiilor." (46-47) Antreprenoriatul este, prin urmare, in esenta o caracteristica comportamentala a unei persoane. Antreprenorii o pot expune numai in timpul unei anumite faze a carierei lor, sau numai cu privire la anumite activitati (Carree si Thurik 2002: 4-5).

Mituri despre antreprenori

Mitul 1 - Antreprenorii se nasc, nu se fac.

Realitatea - In timp ce antreprenorii se nasc cu o anumita inteligenta nativa, un fler pentru a crea, si energie, prin ele insele aceste talente sunt ca si ceramica neformata sau panza nepictata. Crearea unui antreprenor se face prin acumularea de abilitati relevante, know-how, experiente, si contacte pe o perioada de ani si include si doze mari de dezvoltare de sine. Capacitatea creativa de a imagina si apoi urmarirea unei oportunitati este un descendent direct cel putin 10 sau mai multi ani de experienta care conduc la recunoasterea tiparului.

Mitul 2 - Oricine poate incepe o afacere.

Realitatea - Antreprenorii care fac diferenta intre o idee si o oportunitate, si care tind destul de sus, incep afaceri care au o sansa mai buna de success. Norocul, in masura in care este implicat, necesita o buna pregatire. Si cea mai usoara parte este sa incepi. Ceea ce e mai greu este supravietuirea, sustinerea, si cladirea unei afaceri astfel incat fondatorii ei sa "culeaga roadele". Probabil doar una din 10 pana la 20 de afaceri noi care supravietuieste cinci ani sau mai multi ofera un castig de capital pentru fondatori.

Mitul 3 - Antreprenorii sunt jucatori de noroc.

Realitatea - Antreprenorii de succes isi asuma riscuri calculate si u mare grija. Ei incearca sa influenteze sortii, de cele mai multe ori prin a-I face pe altii sa imparta riscurile impreuna cu ei si prin evitarea sau minimalizarea riscurilor daca au de ales. De cele mai multe ori impart riscul in parti mai mici, doar atunci isi aloca timp sau resurse pentru a determina daca vor merge mai departe. Ei nu incearca in mod deliberat sa isi asume mai multe riscuri, de care adesea nu este nevoie, nici nu se intimideaza in fata riscurilor care nu pot fi evitate.

Mitul 4 - Antreprenorii vor tot spectacolul pentru ei

Realitatea - Detinerea si derularea intregului spectacol pune efectiv o limita superioara dezvoltarii. Antreprenorii individuali de obicei reusesc sa supravietuiasca. Este extrem de dificil sa cresti o afacere cu potential mai mare prin munca unul singur om. Antreprenorii cu potential mai mare iti creeaza o echipa, o organizatie, o companie. De asemenea, 100% din nimic este nimic, deci, in loc sa se ia o bucata mare din tort, ei depun eforturi pentru a face tortul mai mare.

Mitul 5 - Antreprenorii sunt proprii lor sefi si sunt complet independenti

Realitatea - Antreprenorii sunt departe de a fi independenti si trebuie sa serveasca multi stapani. Aceste parti implicate (stakeholders) includ parteneri, investitori, clienti, furnizori, creditori, angajati, familii, si aceia fara de care exista obligatii sociale si comunitare. Antreprenorii, totusi, pot face singuri alegeri de care se angajeaza sa raspunda. Este foarte dificil, si rar, sa se cladeasca o afacere cu vanzari de peste 1 milion de lei de unul singur.

Mitul 6 - Antreprenorii lucreaza mai mult si mai greu decat managerii din companiile mari

Realitatea - Nu este nici o dovada ca toti antreprenorii lucreaza mai mult decat substitutii din corporatii. Unii da, altii nu. Unii chiar spun ca lucreaza mai putin.

Mitul 7 - Antreprenorii au de a face cu un stres imens si platesc un pret mare pentru succes

Realitatea - Nu este nici o indoiala in asta. A fi un antreprenor este stresant si solicitant. Dar, nu este nici o dovada ca ar fi mult mai stresant decat numeroase alte roluri profesionale foarte solicitante, si antreprenorii isi gasesc slujba mai satisfacatoare. Au un sentiment de reusita, sunt mai sanatosi, si sunt mult mai putin inclinati sa se pensioneze decat cei care lucreaza pentru altcineva. De trei ori mai multi antreprenori decat manageri de corporatii au spus ca nu vor sa se pensioneze niciodata.

Mitul 8 - Inceperea unei afaceri este riscanta si deseori se termina cu esec

Realitatea - Antreprenorii talentati si cu experienta - deoarece ei urmaresc oportunitati atractive si sunt capabili sa atraga persoanele potrivite si finantarea necesara si alte resurse pentru a face afacerea sa mearga - deseori dezvolta afaceri de succes. In plus, unele afaceri pot esua, dar

antreprenorii pot merge mai departe. Esecul este deseori focul care caleste otelul experientei de invatare al unui antreprenor.

Mitul 9 - Banii sunt ingredientul cel mai important in demararea unei afaceri.

Realitatea - Daca talentul si celelalte ingrediente sunt acolo, banii vor veni, dar nu este sigur ca daca un antreprenor are destui bani, el sau ea va reusi. Banii sunt unul dintre cele mai putin importante ingrediente intr-o noua afacere de success. Banii sunt pentru antreprenor ceea ce pensula si vopseaua sunt pentru artist - o unelta, care, in mainile bune, poate sa creeze minunatii. Banii sunt mai degraba o cale de a tine scorul, decat un scop in sine. Antreprenorii se bucura de fiorul competitiei, si de fiecare data, chiar si dupa ce a facut cateva milioane de lei sau mai mult, un antreprenor va lucra fara ragaz pe baza unei noi viziuni la crearea unei noi companii.

Mitul 10 - Antreprenorii ar trebui sa fie tineri si energici.

Realitatea - In timp ce aceste calitati ajuta, varsta nu este o bariera. Varsta medie al antreprenorilor care incep afaceri cu potential ridicat este cam pe la 30 de ani, si sunt numeroase exemple de antreprenori care incep afaceri la varsta de 60 de ani. Ceea ce este critic este sa posezi know-how-ul relevant, experienta, si contactele care faciliteaza foarte mult recunoasterea si urmarirea oportunitatii.

Mitul 11 - Antreprenorii sunt motivati doar de cautarea succesului financiar.

Realitatea - Antreprenorii care cauta afaceri cu potential sunt mai atrasi de construirea de intreprinderi si realizarea unui castig de capital de lunga durata decat de bucuria imediata oferita prin salarii mari si bonusuri. Un sentiment de reusita si realizare personala, de control al propriului destin, si realizarea viziunii si visurilor lor sunt de asemenea motivatori puternici.

Observații:

Cultura antreprenoriala - baze teoretice

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Cultura antreprenoriala.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
9/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
15 pagini
Imagini extrase:
15 imagini
Nr cuvinte:
6 679 cuvinte
Nr caractere:
35 765 caractere
Marime:
346.23KB (arhivat)
Publicat de:
Alexandrina Buta
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Curs
Domeniu:
Antreprenoriat
Tag-uri:
cultura antreprenoriala, baza teoretica
Predat:
Facultatea de Economie , Academia de Studii Economice din Bucuresti
Specializare:
Economie
Materie:
Antreprenoriat
Sus!