Fiziologia Sistemului Nervos

FUNCTIA DE RELATIE

Scopul cursului:

.favorizarea formarii unei viziuni globale asupra functiei integratoare a sistemului nervos si umoral;

.reliefarea caracterului unitar al sistemului nervos, functia de relatie neputându-se efectua fara concursul functiilor vegetative si nici cele vegetative fara sprijinul celor de relatie;

.însusirea mecanismelor fundamentale ale activitatii nervoase superioare (actele reflexe conditionate, activitatea de analiza si sinteza), care stau nu numai la baza integrarii fine fiziologice dar si a proceselor psihologice.

Obiective operationale.

Dupa ce vor studia aceasta unitate, cursantii vor putea sa:

.îmbunatateasca modul de utilizare a materialului intuitiv din cadrul cursului de anatomie;

.exemplifice diferitele forme de manifestare ale feed-back-ului organismului uman în timpul efectuarii efortului fizic;

.defineasca si sa utilizeze corect sensurile unor termeni stiintifici de specialitate pentru asigurarea întelegerii adecvate a reactiilor de raspuns din partea organismului în diferite conditii.

*Sugeram cursantilor sa foloseasca un caiet special în care sa faca notatii asupra problemelor studiate. În acest caiet se vor scrie si raspunsurile la întrebarile de la finalul fiecarei unitati de curs.

Raspunsurile la cele doua teme de verificare vor fi redactate separat pe maximum 5 pagini fiecare; pe baza acestor raspunsuri se va realiza si notarea.

2.1. NEURONUL

Unitatea functionala a sistemului nervos este reflexul realizat prin neuron. Un neuron este format din corp (soma) sau pericarion si prelungiri denumite dendrite si axoni (cilindracsi). Axonii sunt prelungirile prin care excitatia pleaca, iar dendritele, acelea care vin la som. Forma corpului celular poate fi stelata, rotunda, piramidala, fuziforma, ovalara, piriforma etc.

Dupa numarul prelungirilor pe care le prezinta si dupa felul în care pornesc acestea din corpul celulei nervoase neuronii se clasifica în neuroni unipolari, pseudounipolari, bipolari si multipolari. Neuronii unipolari nu prezinta decât axonul, polul receptiv fiind difuz, excitatiile fiind receptionate prin toata suprafata pericarionului. Astfel de neuroni sunt rari si intra în structura retinei (celule amacrine).

Neuronii pseudounipolari sunt caracterizati prin aceea ca din corpul lor pleaca o singura prelungire, dar dupa un traiect scurt se bifurca în doua ramuri ce reprezinta dendrita si axonul; se gasesc în ganglionii spinali. Neuronii bipolari prezinta un axon si o singura dendrita care pleaca de obicei din puncte opuse.

Astfel de neuroni se gasesc în retina, mucoasa olfactiva, în ganglionii lui Corti si Scarpa. Neuronii multipolari prezinta un axon si numeroase dendrite care pornesc de pe toata suprafata pericarionului. Majoritatea neuronilor de acest tip se gasesc în toate segmentele sistemului nervos: celulele piramidale din cortexul cerebral, celulele radicaluare motorii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii, celulele din ganglionii vegetativi extranevraxiali.

Din punct de vedere functional neuronii pot fi motori, senzitivi si de asociatie. Neuronii motori sau efectori, de obicei sunt mari, multipolari, cu axonul lung ce se termina în organele efectoare (muschi, glande). Asa sunt celulele piramidale din scoarta cerebrala, motoneuronii din coarnele anterioare medulare, celule Purkinje din scoarta cerebeloasa. Neuronii motori pot somatomotori si visceromotori.

Neuronii senzitivi sau receptori au proprietatea de a primi excitatiile receptionate de celulele senzoriale din mediul extern sau intern. Dendritele acestor neuroni senzitivi se distribuie la diferiti receptori externi sau interni. Exemple de astfel de neuroni sunt neuronii pseudounipolari senzitivi, somatici si vegetativi din ganglionul spinal, neuronii senzitivi din coarnele posterioare ale maduvei sau neuronii din ganglionii Corti si Scarpa etc. Neuronii de asociatie (intercalari), fac legatura între neuronul senzitiv si cel motor. Sunt de dimensiuni mici, multipolari si se gasesc în toate etajele sistemului nervos.

2.1.1. Proprietatile fiziologice ale neuronului

Atât prelungiri care aduc impulsuri la soma neuronala, cât si cele care le transmit la aceasta formeaza fibrele nervoase. Ele pot avea un diametru mai mare sau mai mic, pot fi mielinizate sau nemielinizate si conduc impulsul cu o viteza în functie de aceste particularitati. Fibrele nervoase intra în componenta nervilor si pe baza caracteristicilor mentionate au fost împartite în diferite categorii (vezi fig. 1).