Curs: Introducere în arheologie (#177732)

Previzualizare curs:

Cuprins curs:

in loc de introducere. Arheologie, cultura si societate 9
METODE sI TEHNICI MODERNE DE CERCETARE iN ARHEOLOGIE 15
1. Notiuni generale 15
1.1. Metode si tehnici traditionale (clasice) de cercetare si datare 16
1.1.2. Metoda stratigrafica 17
1.1.3. Metoda tipologica 21
1.1.4. Metoda comparativa 23
1.1.5. Metoda chorologica 25
2. Prospectarile 26
2.1. Prospectiuni de suprafata 26
2.1.1. Periegheza 26
2.1.2. Prospectiunea aeriana 28
2.2. Prospectii si detectari de adancime 30
2.2.1. Prospectii cu colectarea de esantioane 30
2.2.1.1. Prospectii pedologice 30
2.2.1.2. Prospectii fara colectare de esantioane 33
2.3. Prospectii si detectii geofizice 33
2.3.1. Seismice 33
2.3.2. Georadarul 34
2.3.3. Prospectarile electrice 34
2.3.4. Prospectiunile magnetice 37
2.3.5. Prospectiunile electromagnetice 39
2.3.5.1. Magnetometria cu protoni 39
2.3.5.2. Magnetometrul diferential 41
2.3.5.3. Detectoarele de metale 41
2.3.6. Magnetometrul cu radiatii gama 42
2.4. Metode pasive 44
3. Metode si tehnici moderne de datare. Datarile absolute 44
3.1. Metoda C14 sau a carbonului radioactiv 46
3.2. Metoda Potasiu-Argon 50
3.3. Metoda dendrocronologica 51
3.4. Datarea prin termoluminiscenta 53
3.5. Fisiunea nucleara 54
3.6. Hidratarea obsidianului 55
3.7. Determinarea uraniului din oase 58
3.8. Determinarea fluorului din oase 59
3.9. Determinarea azotului din oase 60
3.10. Determinari prin propagarea ultrasunetelor 60
3.11. Concentratia impuritatilor in sticla 61
4. Metodologia si practica cercetarii arheologice 61
4.1. Generalitati 61
4.2. Sapaturile sistematice 64
4.2.1. Proiectul de sapatura 64
4.2.2. Organizarea santierului arheologic 67
4.2.3. Tehnica sapaturilor arheologice 69
4.2.3.1. Sistemul de sapatura 69
4.2.3.2. Nivele de sapare 71
4.2.3.3. Natura complexelor arheologice 73
4.3. santurile si sistemele de fortificatii neolitice 86
4.4. Prepararea mormintelor 87
4.5. Sapaturi speciale 89
4.6. Sapaturi prefeudale si medievale timpurii 99
4.7. Arhitectura in lemn si lut 103
4.8. Cercetarile subacvatice 111
5. Evidenta stiintifica a sapaturilor. Analiza vestigiilor arheologice 111
5.1. Sistemul de notare a materialului 111
5.2. Interpretarea stratigrafiei 111
5.3. Notiuni si denumiri 112
5.3.1. Nivel de constructie 112
5.3.2. Stratul de cultura 112
5.3.3. Nivelul sau stratul de locuire/functionare 113
5.3.4.a. Nivel de calcare 113
5.3.4.b. Strat de umplere 113
5.3.5. Strat de daramare 114
5.3.6. Strat de nivelare 114
5.3.7. Structuri orizontale 115
5.3.8. Structuri verticale 115
5.3.9. Bulversari posibile 116
5.4. intocmirea documentatiei de santier 116
5.4.1. Descrierea si interpretarea stratigrafiei 116
5.4.2. Pregatiri pentru studiul profilelor 117
5.4.3. Desenarea profilelor 118
5.4.4. Descrierea profilelor 118
5.4.5. Descrierea complexelor 118
5.4.6. Reconstituirea complexelor 120
5.4.7. Desenarea mormintelor 121
5.4.8. Descrierea mormintelor 122
5.5. Fotografierea 122
5.6. Prelucrarea materialului arheologic 123
5.6.1. Adunarea materialului arheologic 123
5.6.2. Refacerea suprafetei pe nivele 123
5.6.3. Spalarea, decalcifierea 124
5.6.4. Clasificarea 124
5.6.5. Codificarea 124
5.7. Cataloagele 125
5.7.1. Cataloage de motive 125
5.7.2. Cataloage de forme 127
5.8. Dictionar de termeni pentru decor 129
5.9. Tehnologia ceramicii 129
5.10. Dictionare si cataloage de culoare 130
5.11.a. Dictionar de amestec 130
5.11.b. Dictionar de netezire 131
5.11.c. Dictionar de tehnologii de ardere 131
5.12. Tehnologia de ardere 132
5.13. Descrierea si analiza unor parti de vase 132
5. 14. Analiza de pe ceramica 132
5.15.a. Sortarea 133
5.15.b. Inventarierea 133
5.16. Restaurarea 134
5.17. Desenarea 134
5.18. Clasificarea automata in arheologie 135
5.19. Consemnarea datelor: jurnalele, raportul zilnic, raportul saptamanal, raportul tehnic, raportul preliminar, raportul general 136
5.20. Recoltarea probelor. Notiuni generale despre analizele fizico-chimice. Studiul macroscopic si microscopic 137
5.20.1. Recoltarea probelor. Categorii de probe 138
5.20.2. Obsidianul 139
5.20.3. Silexul 139
5.20.4. Ceramica 140
5.20.5. Piatra 142
5.20.6. Artefactele din os 143
5.20.7. Metale 143
5.20.7.1. Cupru 144
5.20.7.2. Cupru arsenic 145
5.20.8. Bronz 146
5.20.9. Fierul meteoric 146
5.20.10. Zgurile 146
5.20.11. Aurul 147
5.20.12. Argintul 147
6. Cercetari interdisciplinare in arehologie 148
6.1.1. Necesitatea utilizarii metodelor si tehnicilor moderne 148
6.1.2. Domenii de cercetare si discipline 151
6.1.2.1. Paleoastronomia 151
6.1.2.2. Ambientul 151
6.1.2.3. Geografia 152
6.1.2.4. Geologia 153
6.1.2.5. Pedologia 153
6.1.2.6. Etnoarheologia 154
6.1.2.7. Biologia 154
7. Arheologie si informatica 156
7.1. Clasificari informatizate in arheologie 156
7.1.1. Notiuni de clasificare 156
7.1.2.a. Clasificari calitative 156
7.1.2.b. Clasificari cantitative 157
7.1.3. Metode statistice 158
7.1.4. Clasificarea ierarhica 158
7.1.4.1. Clasificari ierarhice divizate 158
7.1.4.1.1. Asemanarea (similaritatea) 159
7.1.4.1.2. Deosebirea (disimilaritatea) 160
7.1.4.1.3. Diferenta 161
7.1.4.1.4. Corelatia 161
7.1.5. Clasificari nuantate (multimi fuzzy) 163
7.1.5.1. Analiza clusterilor 163
7.2. Serierea si analiza de corespondenta 165
7.3. Analiza factoriala 166
7.4. Teste 167
8. Baze de date si informatii in arheologie 169
8.1. Structura unei baze de date 169
8.2. Scopul unei baze de date 169
8.3. Modele de baze de date pentru ambient 169
8.4. Modele de baze de date pentru ceramica, unelte, podoabe 180
8.5. Modele de baze de date pentru analize fizico-chimice 180
8.6. Modele de baze de date pentru prospectari 180
8.7. Modele de baze de date pentru datari 180
8.8. Modele de baze de date pentru analize pedologice 181
8.9. Modele de baze de date pentru paleozoologie 181
8.10 Modele de baze de date pentru antropologie 182
8.11. Modele de baze de date pentru clasificari si prelucrari pentru ceramica 182
8.12. Modele de baze de date pentru evidenta muzeala 183
8.13 Matricea sau tabelul de contingenta. Rationamentul 184
9. Preocupari privind bazele de date, de informatii si de cunostinte 186
9.1. Modelarea in arheologie 186
9.1.1. Notiuni de inteligenta artificiala 186
9.1.2. Utilizarea programarii logice pentru deductii 187
9.2. Bazele de informatii. Informatia 187
9.2.3. Notiuni privind un sistem expert 187
9.2.4. Utilizarea sistemelor expert 187
9.2.5. Programarea logica pentru deductii 189
9.3. Notiuni despre retelele neuronale in arheologie 189
9.3.1. Utilizarea retelelor neuronale pentru invatarea regulilor 190
9.3.2. Utilizarea retelelor neuronale pentru modelare 190
9.4. Utilizarea sistemelor grafice 191
9.4.1. Utilizarea unor tipuri de programe 191
9.5. Sisteme de fisare 191
9.6. Istoriografia. Aspecte privind civilizatiile preistorice 193
9.6.1. Originea 193
9.6.2. Raspandirea 193
9.6.3. Evolutia 194
9.6.4. Dainuire, rol 194
9.6.5. Legaturi-influente 194
9.6.6. Stratigrafia si cronologia 194
9.6.7. Cultura materiala (tip, functionalitate) 195
9.6.8. Asezari si locuinte 196
9.6.9. Fortificatii 198
10. Pachetul de programe ZEUS 198
10.1. Anexele programului ZEUS 206
10.1.1. Programul APL (aplicatii) 206
10.1.2. ARHEOAPL 208
10.1.3. ALPWIN 208
10.2. Interpretarea unor date din programul ZEUS 208
11. Ceramica preistorica 211
11.1. Originea si aparitia ceramicii 211
11.2. Problemele tehnice ale tehnologiei ceramicii 212
11.2.1. Lutul 212
11.2.2. Originea si ocurentele lutului 213
11.3. Proprietatile fizice 213
11. 3.1. Textura 213
11.3.2. Starea coloidala 215
11.3.3. Plasticitatea 215
11.3.4. Culoarea 215
11.3.5. Porozitatea 216
11.3.6. Impuritatile lutului 217
11.3.7. Efectul arderii asupra lutului 217
11.3.8. Efectul arderii asupra mineralelor 217
11.4. Stadiile arderii 218
11.4.1. Deshidratarea 218
11.4.2. Oxidarea 218
11.5. Degresantul 218
11.5.1. Materiale utilizate ca impuritati, definite de arheologi ca degresanti 218
11.6. Pigmentii si pictarea 219
11.6.1. Pictarea cu carbon 220
11.6.2. Extracte de plante 220
11.6.3. Pictarea cu grafit 220
11.6.4. Oxizii de pictat 220
11.7. Luturi de pictat 221
11.8. Pictarea dupa ardere 221
11.9. Glazura 221
12. Tehnologia ceramicii 222
12.1. Prepararea pastei 222
12.2. Modelarea ceramicii 224
12.3. Tehnicile decorative 227
12.4. Arderea 228
12.5. Concluzii 230
Abrevieri si bibliografie 232

Extras din curs:

in ultimele decenii asistam la cresterea tot mai accentuata a interesului pentru arheologie, in cele mai variate cercuri ale societatii.

Cuvantul ,,arheologie" (din gr. archaiologia) poate fi intalnit in Antichitatea greaca in dialogul Hippias Maior al lui Platon, cu intelesul de istorie a Antichitatii, iar Dionysios din Halikarnas, trei secole si jumatate mai tarziu, numeste Arheologie romana a sa istorie a Romei, relatata de la origini pana la razboaiele punice. La acesti autori, ca si la alti greci precum Strabo si Plutarh, cuvantul archaiologia apare cu intelesul de studiu al istoriei vechi. Autorii latini l-au tradus prin antiquitas si origo.

Termenul archeologia a reaparut in secolul XVII, cu variate intelesuri ca istoria institutiilor sociale antice, istoria artei antice, studiul ruinelor stravechi etc. in secolul XVIII, Jacques Spon a introdus cuvantul in limba franceza pentru a desemna stiinta lucrurilor din trecut. in Epoca Luminilor se considera ca arheologia n-ar fi altceva decat istoria insasi, cu toate ca termenul grecesc ,,istoria" are mai curand intelesul general de ancheta (sau cercetare).

incepand din secolul XIX domeniul arheologiei este mai clar precizat. Arheologia studiaza monumentele nescrise, incepand cu modestele artefacte preistorice pana la impunatoarele constructii de temple. Arheologia este menita sa reconstituie evolutia Umanitatii de la societatile preliterate pana la societatile civilizate ale Antichitatii. in acest sens putem deosebi arheologia preistorica de arheologia clasica.

in cazul unei descoperiri arheologice putem vorbi de valoarea istorica a descoperirii, de valoarea intrinseca a descoperirii ( a materialelor arheologice) ori de senzationalul arheologic. Rezumand, in recompunerea istoriei vechi, un deosebit interes prezinta trei mari categorii de monumente arheologice: asezari, necropole si tezaure sau depozite. Sarcina arheologului consta nu numai in descoperirea si analizarea materialelor arheologice, ci si in interpretarea acestora (I. Hodder, Reading the Past. Current Approaches to Interpretation in Archaeology- , 1991; G. Clark, Space, Time and Man. A Prehistorian's View, 1994; C. Renfrew, Ezra Zubrow, The Ancient Mind. Elements of Cognitive Archaeology, 1994). Arheologul recompune din straturi de pamant si piatra - incaperi si constructii, iar din fragmente ceramice si metalice arme si vase. Dupa cum spunea J. Le Goff, istoria se recompune din surse si imaginatie.

Asadar, arheologul nu este un simplu tehnician. Pentru un veritabil arheolog tehnica nu este decat un mijloc elementar de a-si insusi o cunoastere mai profunda a omului si a societatii. Dupa cum observa Sir Mortimer Wheeler ,,the archaeologist is diggind up, not things, but peoples" (,,arheologul nu dezvaluie lucruri moarte, ci oameni). Cu alte cuvinte, arheologul nu dezgroapa amanunte istorice, ci dezvaluie civilizatii.

Prin urmare, arheologia poate fi definita ca studiul civilizatiilor in parte sau complet ascunse in pamant. Rostul arheologiei este acela de a contribui (uneori decisiv, ca in cazul societatilor preliterate) la reconstituirea vietii si societatii omenesti din vechime sub cele mai variate aspecte (aspectele de istorie ale unor epoci in general obscure). in ultima instanta, arheologia e cea care ofera ,,banca de date" pentru istoria veche, iar scopul este reconstituirea unor epoci.

Chiar daca arheologia utilizeaza mijloace tehnice, ea este cu totul altceva decat o tehnica. Arheologia nu este, evident, nici o stiinta exacta. Minunata aventura intelectuala, arheologia este stiinta omului prin excelenta, de vreme ce arheologul reda viata civilizatiilor trecute.

Drumul actual al arheologiei o obliga sa fie tot mai tehnica, sa utilizeze tot mai frecvent si masiv progresele stiintei contemporane. Elocvente in acest sens sunt cuvintele cunoscutului arheolog britanic V.G. Childe, " arheologia a revolutionat studiul istoriei. Ea a largit orizontul spatial al istoriei aproape in acelasi grad ca si telescopul care a largit viziunea astronomului in spatiu. Arheologia a largit perspectiva istoriei in trecut, dupa cum microscopul a relevat biologiei ca sub aspectul marilor organisme se ascunde viata celulelor infinetizimale. in fine, arheologia a modificat continutul istoriei in aceeasi masura in care radioactivitatea a modificat clima" (V.G. Childe, Progres si arheologie, 1945, p. 2). Cu toate acestea, continuam sa credem - impreuna cu J. Le Goff- ca istoria nu e doar stiinta, ci si arta.

Arhologul contemporan trebuie sa posede o temeinica pregatire interdisciplinara (R.D. Leonard, G.T. Jones, eds., Quantifying Diversity in Archaeology, 1989; Z. Vasicek, J. Malina, Archaeology Yesterday and Today. The Development of Archaeology in the Sciences and Humanities, 1990). El trebuie sa cunoasca istoria si limba civilizatiei pe care o studiaza, dupa cum discipline ca antropologia, etnologia sau sociologia nu-i pot fi straine (I. Hodder, ed., The Archaeology of Contextual Meanings, 1987; Valerie Pinsky, Alison Wylie, Critical Traditions in Contemporary Archaeology, 1990). Cunoscator al tuturor acestor discipline umaniste, arheologul apare, prin excelenta, ca un ,,umanist integral al epocii noastre" (G. Rachet, L'Univers de l'archeologie. Technique. Histoire. Bilan, 1970 - trad. rom. 1977).

in ultimii ani in Romania se intreprind cercetari arheologice in circa 300 de puncte (sapaturi sistematice, sapaturi de salvare si sondaje), ceea ce presupune un efort uman considerabil. Breasla arheologilor din toata tara nu numara mai mult de vreo 200-250 de specialisti (din muzee, institute arheologice si universitati); cum se lucreaza, de obicei, in echipe, se intelege ca destui arheologi sunt solicitati de mai multe santiere in aceeasi campanie.

in acest context este de remarcat ca santiere arheologice cu o continuitate mare sunt foarte putine (eg. Parta arheologie preistorica; Sarmizegetusa Regia arheologie dacica; Histria arheologie clasica, greco-romana; Ulpia Traiana Sarmizezegtusa, Porolissum si Potaissa arheologie romana) din mai multe motive:

Bibliografie:

-Actes du XIIe Congres International des Sciences Prehistoriques et Protohistoriques. Bratislava 1991, J. Pavuk (ed.), Bratislava, 1993, I. Arheometrie, metodologie, mediu.

-G. Barker (ed.), Companion Encyclopedia of Archaeology, I-II, 1999.

-J. Garanger (sous la dir.), La Prehistoire dans le Monde, PUF, ,,Nouvelle Clio. L'histoire et ses problemes", Paris, 1992.

-S. Jones, R.D. Martin, D. Pilbeam (eds.), The Cambridge Encyclopedia of Human Evolution, Cambridge, 1992.

-S.J. de Laet (ed.), History of Humanity; I, Prehistory and Beginnings of Civilization, Routledge, London, 1993.

-Enciclopedia arheologiei si istoriei vechi a Romaniei, (coord. C. Preda), vol. I, A-C, Bucuresti, 1994 si vol. II, D-L, Bucuresti, 1996.

-Childe 1967: V.G. Childe, De la preistorie la istorie, Bucuresti, 1967.

-Clark 1977: G. Clark, World Prehistory in New Perspective, Cambridge, 1977.

-Clark 1978 : D. Clark, Analithical Archaeology, Cambridge, 1978.

-Clark 1994: G. Clark, Space, Time and Man. A Prehistorian's View, Cambridge, 1994.

-Cooper-Carman-Firth-Wheatley 1995: M. Cooper, J. Carman, A. Firth, D. Wheatley (eds.), Managing Archaeology, Routlegde, London, 1995.

-Coney - Hastorf 1993: Margaret W. Coney, Christine A. Hastorf (eds.), The Uses of Style in Archaeology, Cambridge, 1993.

-Hodder 1987: I. Hodder (ed.)., The Archaeology of Contextual Meanings, Cambridge, 1987.

-Hodder 1991: I. Hodder, Reading the Past. Current Approaches to Interpretation in Archaeology- , 1991.

-Hodder 1995: I. Hodder, Theory and Practice in Archaeology, Routledge, London, 1995.

-Horedt 1970: K. Horedt, Istoria comunei primitive, Bucuresti, 1970.

-Leonard - Jones 1989: R.D. Leonard, G.T. Jones, Quantifying Diversity in Archaeology, Cambridge, 1987.

-Neustupny 1993: E. Neustupny, Archaeological Method, Cambridge, 1993.

-Picard 1969: G.-Ch. Picard, L'archeologie, Larousse, 1969.

-Pinsky - Wylie 1990: Valerie Pinsky, Alison Wylie (eds.), Critical Traditions in Contemporary Archaeology, Cambride, 1990.

-Rachet 1977: G. Rachet, Universul arheoligiei, I-II, Bucuresti, 1977.

-Rachet 1983: G. Rachet, Dictionnaire de l'archeologie, Laffont, 1983.

-Renfrew - Zubrow 1994: C. Renrew, E. Zubrow (eds.), The Ancient Mind. Elements of Cognitive Archaeology, Cambridge, 1994.

-Trigger 1990: B.G. Trigger, A History of Archaeological Thought, Cambridge, 1990.

-Ucko 1995: P.J. Ucko, Theory in Archaeology. A World Perspective, Routledge, London, 1995.

-Vasicek - Malina 1990: Z. Vasicek, J. Malina, Archaeology Yesterday and Today. The Development of Archaeology in the Sciences and Humanities, Cambridge, 1990.

-Yoffee - Sherratt 1993: N. Yoffee, A. Sherratt, Arhaeological Theory: Who Sets the Agenda?, Cambridge, 1993.

Lucrari speciale:

-Adams & Adams 1991: W.Y. Adams, E.W. Adams, Archaeologycal Typology and Practical Reality. A Dialectical Approach to Artifact Classification and Sorting, Cambridge, 1991.

-Adkins & Adkins 1989: L. Adkins, R.A. Adkins, Archaeological Illustration, Cambridge, 1989.

-Anati 1993: E. Anati, World Rock Art. The Primordial Language, 1993.

-Andrefsky 1998: W. Andrefsky, Lithics. Macroscopic Approaches to Analysis, London, 1998.

-Arnold 1988: D.E. Arnold, Ceramic Theory and Cultural Processes, Cambridge, 1988.

-Aujac 1975: Germaine Aujac, Geographie du Monde Antique, PUF, Paris, 1975.

-Babes 1988: M. Babes, Descoperiri funerare si semnificatia lor in contextual culturii geto-dacice clasice, in SCIVA 39, 1988, 1, p. 3-32.

-Babes 1993: M. Babes, Die Poienesti - Lukasevska - Kultur, Bonn, 1993.

-Bader 1983: T. Bader, Die fibeln in Rumanien, PBF, XIV/6, 1983.

-Bader 1993: T. Bader, Die Schwerter in Rumanien, PBF, IV/6, 1993.

-Berciu 1961: D. Berciu, Contributii la problemele neoliticului din Romania, Bucuresti, 1961.

-Besliu - Lazarovici 1990: C. Besliu, Gh. Lazarovici, Vorgeschichtliche Kupfer - Analysen im Muzeum aus Cluj, Donji Milanovac, 1990.

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Înregistrare Autentificare

Structură de fișiere:

Introducere in arheologie
- arh1 15_45.doc
- arh2 46_85.doc
- arh3 86_130.doc
- arh4 131_241.doc
- continut 3_8.doc
- intro 9_14.doc
- INTRODUCERE.doc

Alte informații:

Tipuri fișiere:: doc
Diacritice:: Da
Nota:: 10/10 (1 voturi)
Nr fișiere:: 7 fisiere
Pagini (total):: 241 pagini
Imagini extrase:: 241 imagini
Nr cuvinte:: 52 958 cuvinte
Nr caractere:: 305 845 caractere
Marime:: 24.08MB (arhivat)
Publicat de:: Anonymous A.
Nivel studiu:: Facultate
Tip document:: Curs
Domeniu:: Alte domenii
Tag-uri:: arheologie, descoperiri, sapaturi

Predat:: la facultate
Materie:: Alte domenii