Cursuri gestiunea unităților din turism

Sectorul turistic al ospitalitatii

Serviciile de cazare si alimentatie au un rol distinct, esential si primordial în ansamblul prestatiei turistice, fiind prin natura si continutul lor, serviciile de baza ale consumului turistilor la locul de petrecere a vacantei. În teoria turismului, pentru a desemna in mod unitar aceste doua categorii de servicii, se foloseste termenul de ospitalitate. În Oxford English Dictionary ospitalitatea este definita ca fiind primirea si gazduirea clientilor, vizitatorilor si strainilor cu cordialitate si buna reputatie (6), iar în Le petit Larousse sensul originar al acestei notiuni desemneaza actiunea de a primi si a gazdui pe cineva (7). Pornind de la aceste definitii etiologice, ospitalitatea ca si concept al activitatii turistice, reprezinta un ansamblu de activitati comerciale care asigura cazarea si/sau servicii de alimentatie persoanelor aflate departe de casa. Tinând cont de amploarea acestor activitati, de volumul investitiilor atrase, de dimensiunea fortei de munca implicate , etc., în mod uzual folosim conceptual de industria ospitalitatii.

În literatura de specialitate întâlnim abordari diferite legate de aria de cuprindere a acestui sector turistic. J.Ch.Holloway în lucrarea The Business of Tourism limiteaza continutul acestuia la serviciile de cazare si alimentatie; alti autori (Gee, Makens, Choy  The Travel Industry) apreciaza ca ospitalitatea include si serviciile de agrement la care se adauga chiar si cele de comercializare a produselor turistice. R. Minciu în lucrarea Economia Turismului considera ca acest al doilea punct de vedere se apropie de acceptiunea moderna a turismului, în spiritul careia ocuparea placuta, agreabila a timpului liber al vacantei este cel putin tot atât de importanta ca si asigurarea conditiilor de deplasare, gazduire si hrana (8).Ramânând tot în sfera abordarilor conceptuale, teoria turismului considera ca industria ospitalitatii cuprinde deopotriva activitati orientate catre obtinerea de profit (cele ale hotelurilor comerciale, restaurantelor, etc.) si afaceri non-profit (cazarea si alimentatia în spitale, universitati si alte institutii, catering industrial pentru birouri si fabrici, etc) (9). Fig. 1 ne ofera o imagine de ansamblu asupra continutului industriei ospitalitatii si a relatiilor dintre aceasta si industria turismului, cu mentiunea ca abordarea se înscrie în contextul limitarii ospitalitatii si la serviciile de cazare si alimentatie.

Fig 1.Relatia dintre industria ospitalitatii si industria turismului

Industria ospitalitatii Industria turismului

Sursa: S. Baker, P. Bradley  Principiile operatiunilor de la receptia hotelului, Editura All Beck, Bucuresti, 2002, pg.4

Sectorul de cazare

În ansamblul activitatii turistice, cazarea, în mod frecvent, nu are un loc sau o ratiune de sinestatatoare. Arareori un turist selecteaza un hotel sau alt tip de unitate de cazare doar pentru a-si schimba domiciliul. De cele mai multe ori alegerea este motivata de faptul ca hotelul ofera un serviciu menit sa sprijine motivul principal al deplasarii unei persoane spre o anumita destinatie. Exista însa, unitati de cazare amplasate în special în statiunile turistice, care nu se înscriu în aceste coordonate generale si care se constituie drept motivatie principala a calatoriei, motivatie asociata cu o experienta anterioara care se doreste reînnoita dar, în mod frecvent, solicitarea unui serviciu de cazare depinde de consumul unui produs turistic mai larg.

Cazarea reprezinta o componenta necesara a dezvoltarii turismului iar calitatea si diversitatea serviciilor de cazare oferite influenteaza tipul de vizitatori ai unei localitati. Cazarea este considerata o parte integranta a infrastructurii turistice, în lipsa careia turistii nu vor vizita localitatea respectiva (1).

Sectorul ospitalitatii are o pozitie dominanta în cadrul industriei turismului. Pe lânga încasarile generate în mod direct, acest sector asigura pe plan mondial, milioane de locuri de munca, iar prin natura sa are cel mai pronuntat caracter international în rândul ramurilor turistice. Astfel lanturile hoteliere nord-americane se regasesc în întreaga lume, în timp ce lanturile hoteliere europene si asiatice s-au extins si gestioneaza numeroase hoteluri în afara granitelor nationale (2).

1.1 O scurta retrospectiva a dezvoltarii industriei hoteliere în secolul al XX-lea

La începutul anilor 1900, pâna la Marea Recesiune din anii 30, dezvoltarea industriei hoteliere a fost marcata de epoca marilor hoteluri de lux; în aceasta perioada a fost construit hotelul Plaza din New York, care este considerat si astazi unul dintre cele mai bune hoteluri din lume (constructia acestui hotel a costat 12 milioane $, suma fara precedent la data respectiva). Caesar Ritz a realizat elegantul hotel Ritz din Paris, devenit ulterior prototipul hotelurilor Ritz-Carltons din Londra si Madrid, urmate de cele din New York si Boston. În anul 1931 a fost inaugurat hotelul Waldorf Astoria din New York, care este si în prezent unul dintre cele mai mari hoteluri din lume.