Tehnologia Culturilor Silvice

FAMILIARIZAREA CU STATIUNEA DIDACTICO-EXPERIMENTALA A COLEGIULUI AGRICOL TAUL

1. Caracteristica generala a gospodariei (localitatea, distanta de la punctele de realizare a productiei, aprovizionarea cu combustibil, ingrasaminte etc).

In partea de Nord a Republicii Moldova este amplasat Colegiul Agricol din Taul.

Aceasta gospodarie are mult success pentru autodezvoltare datorita specialistilor care ii produc, terenurilor multproductive si centrului raional in vecinatate, care doar la o distanta de 6 km permite a fi punct de realizare a productiei si de aprovizionare cu combustibili si piese de schimb. Un dezavantaj este atunci cind este necesitatea de material semincer, deoarece universitatile seminologice ASP “Porumbeni” si ASP “Selectia” se afla la distante mult mai mari decit orasul Donduseni ceea ce sporeste progresiv cheltuielile

2. Conditiile climaterice pe anul precedent

Teritoriul Colegiului Agricol Taul are o clima temperat continentala cu iarna blinda si scurta (temperature medie a lunii ianuarie -3- -5 grade C)

Zona de nord este o zona agroclimatica in functie de particularitatile climei, conditionate de altitudinea apsoluta si de formele locale de relief. Aceasta zona se caracterizeaza printr-o clima moderat calduroasa subumeda.

Cantitatea precipitatiilor atmosferice variaza anual in limitele 500-600mm.

Din suma anuala de pricipitatii circa 75-80% ii revin perioadei calde (aprilie-noiembrie) si numai 20-25% perioadei reci (decembrie-martie). Depunerile de toamna-iarna sunt indelungate cu intensitati mici. Cele de primavera-vara sunt de scurta durata in forma de averse.

3. Relieful si flora

Teritoriul din Nordul republicii precum si teritoriul Colegiului Agricol din Taul este predominat de pante cu inclinatii diferite care variaza intre 2-5 grade. Pe aceste terenuri inclinate prin scurgerea apelor de precipitatii apele provenite din topirea zapezilor sau a apelor de irigatie se formeaza eroziunea de apa care spala de pe suprafata solului partea ei cea mai fertile, formind adincituri ripi si adduce la inlaturarea terenurilor agricolelor din folosire.

Pe terenurile slab erodate recolta plantelor de cultura scade cu 10-30%, pe mijlocii erodate cu 30-50% sip e puternic erodate cu 50-70%. Aceasta problema este prezenta si in tara sip e tot globul pamintesc. Numai in Moldova pierderea partiala a recoltei alcatuieste 25 mii tone de floarea soarelui, 50 mii tone de griu toamna, 100 mii tone de porumb si 150 mii tone de sfecla de zahar.

Eroziunea provoaca pagume foarte mari si anume:

- se distruge stratul fertil de sol

- se inrautatesc insusirile fizice si compozitia chimica a solului

- se inceteaza activitatea biotei solului

- se micsoreaza continutul humusului si elementelor nutritive

- se vatameaza semanaturile pe pante

- se inrautatesc conditiile de lucru a masinelor agricole etc.

Flora acestor gospodarii este specifica zonei de stepa. Pe cimpurile arabile a Colegiului Agricol de o suprafata de 279.5 ha sunt semanate anual cu culture cerealiere, tehnice si legumenoase. Care au conditiile favorabile pentru dezvoltare. Cea mai mare suprafata de teren ocupa plantatiile de livezi care constituie 67.6ha si este cea mai mare sursa de venit. Plantatiile forestiere sunt reprezentate pe o suprafata de 4.6 ha care-l constituie parcul dendrologic din Taul. El are peste 150 specii de arbori, arbusti si liane, din care aproximativ 100 sunt exotice. Materialul saditor fiind adus, la vremea respective din Odesa, dar speciile sunt originale din America de Nord, Europa, Seberia, Japonia etc.

In trecut pe linga o dendroflora bogata in parc se observa si o mare diversitate de flori care conversa biodiversitatea floristica.

In prezent aceasta biodiversitate a disparut, dar in ultimii ani se observa o reinviere, apar flori de care ne bucura ochii.

Colectia parcului din Taul unica de felul ei, constituie un bun al poporului si o mindrie a Republicii. Iata de ce parcul din Taul este declarat rezervatie naturala si se afla sun ocrotirea statului.

I PRINCIPII GENERALE ALE AMENAJARII

Amenajarea padurilor, ca stiinta si practica a organizarii si conducerii structural-functionale a padurilor în conformitate cu cerintele ecologice, economice si sociale ale silviculturii, se bazeaza pe conceptul dezvoltarii durabile

Unitati teritoriale de amenajament si unitati de gospodarire

1. Unitati teritoriale de amenajament

Activitatea de amenajare a padurilor se organizeaza, de regula, pe întreprinderi pentru silvicultura.

Premergator amenajarii padurilor, limitele întreprinderilor pentru silvicultura se analizeaza de catre detinatorii de paduri. În aceasta analiza, se va tine seama de urmatoarele criterii de constituire:

a) Limitele întreprinderilor pentru silvicultura se vor suprapune pe linii naturale sau artificiale permanente în corespundere cu limita de proprietate sau detinator;

b) Suprafata întreprinderilor pentru silvicultura va fi conform actelor normative in vigoare.

Ocolul silvic este unitatea teritoriala de baza pentru care se elaboreaza un amenajament silvic.

Ocoalele silvice se pastreaza de regula în limitele lor actuale, în situatiile în care în suprafata ocoalelor silvice s-au produs schimbari care afecteaza profound reglementarile existente, se procedeaza la reconsiderarea limitelor ocoalelor silvice respective. Daca aceste schimbari afecteaza un singur ocol silvic si suprafata acestuia ramîne sub limitele prevazute conform actelor normative în vigoare, padurea respectiva se ataseaza la ocoalele silvice vecine, asemanatoare din punct de vedere al conditiilor naturale.