Resursele Agroclimatice ale Republicii Moldova și Regionarea Lor

1. RESURSELE TERMICE ŞI DE UMEZEALĂ

Cantitatea de căldură primită de la Soare pe teritoriul Republicii Moldova este determinată în primul rînd de latitudinea geografică şi circulaţia maselor de aer cu diferite însuşiri fizice. Teritoriul ei este asigurată pe deplin cu resurse termice şi mai modest cu resurse de umezeală.

În acelaşi timp pentru regimul termic sunt caracteristice mari variaţii termice în dependenţă de anotimp. În acest context, putem menţiona, regimul termic din perioada rece a anului se caracterizează printr-o mare instabilitate.

Dintre cele trei luni de iarnă cea mai blîndă este luna decembrie cînd temperatura medie lunară în partea de nord este de -2,00C, iar în partea de sud de -0,20C, iar cea mai rece este luna ianuarie cu temperaturi medii de -5,20C şi respectiv -3,00C. Minimul absolut de temperaturii a fost înregistrat de asemenea în luna ianuarie şi este de –360C în partea nordică şi -280 C în partea sudică.

Pentru extremele termice scăzute din această perioadă este caracteristică o mare variabilitate şi în spaţiu. Astfel, diferenţele termice dintre cumpene şi culoarele văilor închise constituie 160C.

Influienţa maselor de aer cu diferite însuşiri fizice (arctice, polare maritime şi continentale, tropicale) determină gradul înalt de variaţie a temperaturii medii sezoniere a perioadei de iarnă limitele căreia constituie 1,80C şi -8,20С corespunzător.

Din martie pînă în mai aerul se încălzeşte intens. În regiunile nordice temperatura medie lunară este egală în martie cu 10C, în aprilie cu 80C, în cele sudice respectiv cu 3,60C şi 100C. Tot în aprilie temperatura coboară adesea şi pînă la valori negative. În luna mai se stabileşte o vreme de tipul celeia de vară, cînd temperatura aerului atinge 200C - 250C. În cea mai caldă lună a anului (iulie), temperatura medie este de 19,50C în partea de nord şi 220C în partea de sud a republicii.

Maximul absolut al temperaturii aerului a fost înregistrat tot în luna iulie (380C în nord şi 420C în sud). În lunile iulie-august temperatura maximă (circa 250C) poate să se menţină timp de 21-27 zile; suma temperaturilor active ale aerului constituie 28000C în nord şi 33000C în sud. Spre sfîrşitul lunii august temperatura coboară lent, iar din octombrie spre noiembrie scăderea acesteia se accelerează.

Luna octombrie este ceva mai caldă decît luna aprilie, iar noiembrie – mai caldă decît martie. Perioada fără îngheţ durează în medie178 zile în nord şi 190 zile în sud. În noiembrie temperatura este instabilă: valoarea medie lunară oscilează între 9,60C (anul1923) şi 1,70C (anul1902).

Pentru resursele de umiditate la etapa actuală pe fonul creşterii sumelor precipitaţiilor atmosferice cresc şi alternările dese a perioadelor de uscăciune şi secete, ceea ce le caracterizează pe aceste resurse ca instabile în timp.

Precipitaţiile atmosferice căzute pe teritoriul republicii sunt condiţionate de activitatea ciclonală. În repartiţia spaţială a lor se observă o deminuare a valorilor anuale de la 620 mm în nord-vest pînă la 470 mm în sud-est, fenomen determinat de situaţia geografică a Republicii Moldova faţă de direcţiile de mişcare maselor de aer maritime.

Caracterul zonal al repartiţiei precipitaţiilor atmosferice este modificat substanţial de relief. Spre exemplu, cele mai multe precipitaţii atmosferice cad în Podişul Codrilor Bîcului - 620 mm. Creşterea cantităţii acestora este determinată nu numai de altitudinile înalte de aici dar şi de prezenţa masivelor cu păduri.

Cantitatea maximă de precipitaţii (853 mm) a fost înregistrată în anul 1912 la Chişinău, cea minimă (208 mm) – în anul 1928 la Comrat.

În perioada caldă a anului pe teritoriul Republicii Moldova predomină precipitaţiile cu caracter torenţial, însoţite deseori de descărcări electrice şi căderi de grindină.

În cazul proceselor convective intense (se pot prelungi şi în iunie), care au loc pe fronturile atmosferice reci de bază şi secundare, se formează grindina, de obicei de dimensiune mare. Acest fenomen este rezultatul prevalării gradientelor termice verticale asupra celora adiabatice.

În aspect spaţial cele mai multe zile cu grindină se înregistrează pe Podişul Moldovei Centrale, unde probabilitatea căderii ei pe an este cu 20% mai mare comparativ cu teritoriile de cîmpie. Precipitaţii cu grindină au loc, de regulă (mai mult de 40%), între orele 15-18, atunci cînd convecţia termică capătă cea mai puternică dezvoltare.

La trecerea fronturilor atmosferice reci ce se deplasează dinspre vest (38 %), sau în timpul staţionării ciclonilor sud-vestici (19 %), precipitaţiile atmosferice cad abundent sub formă de ploaie, cu intensitatea de 30 mm (şi mai mult) timp de 12 ore (şi mai puţin).

Cantitatea precipitaţiilor atmosferice torenţiale şi probabilitatea lor depind nu numai de caracterul situaţiilor sinoptice şi a condiţiilor fizico-geografice, dar şi de particularităţile locale ale teritoriului.

Cel mai des, în 35 % cazuri, ploile abundente cad pe parcursul unei zile şi în 30 % cazuri cad separat, în timp de 2 şi 3-5 zile. Uneori, astfel de ploi se înregistrează consecutiv în cîteva zile. Ploile puternice au un mers anual bine exprimat. Probabilitatea cea mai mare (mai mult de 70 %) le revine lunilor iunie-august (tab.2).

Pe teritoriul republicii maximul ploilor puternice (de cca 50 % din numărul total) se înregistrează în lunile iunie-iulie şi este condiţionat de venirea maselor de aer maritime, aproape saturate cu vapori de apă. În luna septembrie, paralel cu scăderea temperaturii aerului, scade brusc şi probabilitatea averselor.