Politică agricolă a Uniiunii Europene

In sensul ideal, al unei rationalitati economice exprimate prin maximizarea profitului in conditiile supravietuirii economice, eficienta mecanismului pietei apare numai in conditiile unei concurente perfecte, in cadrul careia deciziile de alocare a resurselor se adopta pe baza preturilor de piata, generand maximizarea productiei de bunuri si servicii conform resurselor disponibile. Insa piata nu functioneaza la modul ideal (atomicitate, transparenta, omogenitatea produselor, mobilitatea factorilor si intrarea libera pe piata). In realitate concurenta perfecta nu exista iar economiile sufera de pe urma monopolurilor, poluarii, somajului, inflatiei, inegalitatilor si a altor factori perturbatori, care se constituie in constrangeri ale pietei, generate in mare parte de dezirabilul extraeconomic. In aceste conditii, pentru functionarea pietelor a aparut necesitatea interventiei statului pe piata. Prin aceasta autoritatile publice "fragmenteaza" piata prin detinerea sau controlul unor intreprinderi, prin instituirea unor impozite, prin redistribuirea veniturilor, prin supravegherea monedei, etc.

Interventia statului in economie consta in institutionalizarea functionarii pietei, a economiei in ansamblul sau (prin organisme, legislatie, contracte), prin promovarea a trei functii economice primordiale ale statului:

eficienta, in sensul corectiei unor esecuri ale pietei;

- echitatea, in sensul atenuarii inegalitatilor;

- stabilitatea, in sensul reglarii jocului ciclurilor economice in vederea reducerii inflatiei si somajului ti a promovari cresterii economice.

Eficienta Esecurile pietei (mentinerea de catre unele firme a preturilor sau productiilor la nivele inalte) conduc la un consum sau la o productie ineficienta, apare astfel necesitatea interventiei statului pentru a atenua sau elimina aceste esecuri. Insa interventia statului pentru rezolvarea unor probleme in anumite domenii poate genera efecte daunatoare in alte domenii, inrautatind astfel situatia economica de ansamblu.

Esecurile pietei pot imbraca mai multe forme, intre care amintim:

a) concurenta imperfecta, generatoare de monopoluri, care determina controlul pretului de piata al unui anumit produs da catre intreprinderea monopolista, impiedicand astfel sau inhiband aparitia unor noi firme concurente pe piata. In cazul aparitiei unui monopol apare un comportament asimetric (din punct de vedere economic) manifestat fie prin majorarea nejustificata a pretului unui produs, fie prin diminuarea voluntara a productiei destinata consumatorului. Interventia statului pentru corectarea unei situatii de monopol, prin instrumente directe sau indirecte, se impune cu atat mai mult, cu cat statul se constituie in consumator al produselor realizate de monopolist. Pentru ameliorarea eficientei mecanismelor de piata in aceasta situatie statul poate folosi instrumente directe cum ar fi controlul preturilor sau reglementarile anti - trust (monopol).

b) externalitatile, reprezinta o alta categorie de esecuri ale pietei, acestea semnifica o tranzactie involuntara intre doi agenti economici prin care unul dintre ei impune costuri suplimentare sau absoarbe beneficii fara a plati o recompensa corespunzatoare. Odata cu expansiunea si cu cresterea complexitatii proceselor de productie, generate si de cresterea densitatii populatiei, externalitatile negative,scapate tranzactiilor pietei, devin pericole ale sistemului social. Autoritatea publica incearca sa 2

3

controleze unele externalitati negative cum ar fi: poluarea, catastrofele naturale sau cele generate de om, drogurile etc., prin punerea la punct a unui cadru coercitiv, institutionalizat de catre stat prin care se cauta prevenirea efectelor nocive ale acestor externalitati generate chiar de catre mecanismul pietei.

c) Bunurile publice, definite ca produse si servicii destinate nediferentiat comunitatii, reprezinta adesea bunuri care nu se inscriu in parametrii unei productii eficiente, acceptate de catre firmele private. In categoria bunurilor publice intra armata, ordinea publica, constructia de drumuri (infrastructura), cercetarea stiintifica, asistenta medicala. Accesul aproape liber al populatiei la beneficiile generate de catre astfel de bunuri publice determina lipsa de motivatie economica in producerea de astfel de bunuri de catre agentii privati. In aceste conditii oferta de bunuri de utilitate publica este preluata de catre stat, care prin mecanisme specifice de decizie (votul) asigura resursele necesare realizarii acestor bunuri si le distribuie nediferentiat in folosul populatiei.

d) existenta inegalitatilor - impozitele percepute de catre stat, vizeaza, pe de o parte, asigurarea resurselor necesare obtinerii bunurilor publice, iar pe de alta parte realizarea programelor de redistribuire a veniturilor. Incidenta diferentiata a instrumentelor fiscale genereaza o apropiere relativa a veniturilor si totodata un transfer de venituri catre segmentele de populatie defavorizate.

Echitatea Distribuirea bunurilor economice se realizeaza conform averilor si nu nevoilor, in conformitate cu mecanismul pietei, care dirijeaza bunurile catre cei care platesc mai mult. Chiar si sistemul de piata cel mai eficient poate genera inegalitati, care nu sunt acceptate