Pe masura apropierii de mileniul al III-lea, omul a reusit sa creeze brese
tot mai adanci in cunoasterea macro si microcosmosului sau. Si totusi, dupa
informatiile furnizate de Biroul International al Muncii, in fiecare tara exista
un foarte mare numar de muncitori care nu se mai intorc in sanul familiilor
lor, datorita accidentelor si bolilor profesionale. Din aceeasi sursa, se
aproximeaza ca, anual, 2 - 4% din produsul national brut reprezinta cheltuieli
si pierderi datorate accidentelor si bolilor profesionale.
Amploarea actuala a acestor fenomene impune reconsiderarea
criteriului securitatii si sanatatii in munca. Protejarii omului in procesul
muncii trebuie sa i se acorde acelasi loc ca si criteriului economic. Realizarea
acestui deziderat implica, in primul rand, schimbarea mentalitatii si atitudinii
indivizilor, de la muncitor pana la patron, de la proiectant la utilizator.
Intelegerea gravitatii riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala si
formarea unor deprinderi corecte in vederea evitarii lor sunt obiective a caror
atingere se poate asigura printr-un proces continuu de cautare, inceput inca
din scoala.
Pentru insusirea si aplicarea temeinica a masurilor si normelor de
protectie a muncii in conditiile progresului tehnic actual, sunt necesare
cunostinte teoretice si practice, atat de ordin general, cat si specifice fiecarei
profesiuni.
Studiul protectiei muncii trebuie sa inceapa prin cunoasterea
problemelor generale de baza, axate pe factorii de risc de accidentare si
imbolnavire profesionala care pot sa apara in procesul de munca si pe
principalele masuri de combatere a acestora. Dupa insusirea acestor
cunostinte, valabile pentru toate conditiile si locurile de munca, se pot aborda
problemele specifice unui anumit sector de activitate, in cadrul disciplinelor
tehnologice.
In virtutea acestor idei a fost conceput manualul de protectie a muncii
pentru invatamantul universitar, raspunzandu-se astfel cerintei exprese din
Normele generale de protectie a muncii referitoare la realizarea pregatirii
generale in domeniu in invatamantul tehnic (preuniversitar si universitar).
In primul rand, in elaborare s-a urmarit explicitarea conceptelor
teoretice, cum ar fi cele referitoare la obiectul protectiei muncii, factorii de
risc de accidentare si imbolnavire profesionala, mecanismul producerii
accidentelor de munca, notiunea si elementele caracteristice accidentului si
bolii profesionale, principii de organizare a activitatii si a locului de munca
etc. De asemenea, s-a trasat contextul legislativ in cadrul caruia se desfasoara
in tara noastra activitatea de prevenire a producerii accidentelor si
imbolnavirilor profesionale. Nu in ultimul rand, avand in vedere necesitatea
dobandirii de catre viitorii lucratori a unor atitudini corecte in raport cu
procesele de munca in care vor fi implicati, s-au precizat si modalitati practice
de realizare a securitatii la locul de munca - masuri minimale de protectie a
muncii specifice unor activitati cu larga raspandire, primul ajutor in caz de
accidentare s.a.
1. NORME DE PROTECTIE A MUNCII
Din punctul de vedere juridic, normele de protectie a muncii sunt acele
norme de convietuire sociala care, garantate sau nu prin forta de constrangere
a statului, reglementeaza conduita oamenilor in cadrul unor comunitati
productive, determinand conditiile in care urmeaza sa efectueze diferite
operatii concrete de utilizare a echipamentelor si obiectelor muncii si
excluzand orice riscuri, urmarind cu prioritate apararea sanatatii, a integritatii
corporale a executantului.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
