Amenajare și mecanizare

Prin principiul continuitatii, in cazul padurilor destinate sa produca lemn implica nu numai preocuparea de a asigura recolte de lemn egale de la un an la altul ci si necesitatea ca aceste recolte sa corespunda calitativ cerintelor consumatorilor.

Solutia adoptata initial a fost ca pentru fiecare padure trebuie stabilita mai intai varsta la care acesta putea fi exploatata cu cel mai mare folos si apoi impartirea padurii respective in atatea parcele cati ani reprezinta varsta respectiva si in flecare an sa se exploateze cate un parchet a. i. dupa lichidarea ultimului parchet se putea reveni cu taierile in locul din care s-a inceput. Asadar procesul de exploatare a padurii era conceput sa se desfatoare in cicluri succesive.

Termenul de ciclu este strans legat de organizarea prin amenajament a exploatarii padurilor.

Ciclul si functia de repartitie a arboretelor pe clase de varsta precum si categoria limita si functia de repartitie a arborilor pe categorii de diametre la codru gradinarit definesc fondul de productie normal.

Ciclul odata fixat trebuie respectat obligatoriu (capata caracter de norma).

Interpretarea ciclului a variat in decursul timpului. Astfel, mult timp s-a crezut ca asigurarea continuitatii nu este posibila numai printr-o stricta oranduire a taierilor.

in 1920 ciclul de productie a fost definit ca fiind timpul in care se parcurge o padure cu taieri pe parchete calculat a. i. cand ultimul parchet va fi exploatat, pe cel dintai padurea sa fi ajuns din nou la varsta exploatabilitatii.

Mai tarziu sub influenta teoriei rentei solului, fiecare arboret urma sa fie exploatat independent la varsta exploatabilitatii lui. Dar din aceasta notiunea de ciclu nu mai avea sens, ceea ce ar trebuit sa fie ciclu era de fapt varsta exploatabilitatii.

Aici era vorba de o continuitate a cresterii lemnoase, nu de una a satisfacerii nevoilor de lemn. O astfel de conceptie nu a putut rezista si ciclul si-a pastrat in practica functia initiala care a fost pana urma recunoscuta si in teorie, recunoscandu-se ca din cauza dezvoltarii vegetale a arboretelor mersul exploatarilor in cadrul unei unitati de gospodarire isi pierde caracterul ciclic atribuit la inceput. Astfel ca ciclul apare doar ca fiind timpul mediu fixat prin amenajament ca necesar arboretelor dintr-o padure pentru a ajunge la exploatabilitate.

Intre varsta exploatabilitatii si ciclu nu se poate stabili o deosebire esentiala, ciclul ar fi o varsta medie depusa prin calcul. Ciclul se refera la unitatea de gospodarire iar varsta exploatabilitatii se refera la arborete.

Specificul ciclului consta in functiunea lui. Ciclul constituie de fapt norma de timp stabilita de amenajament pentru realizarea de arborete exploatabile intr-o anumita unitate de gospodarire.

Ciclul este notiunea prin care se exprima structura pe clase de varsta a fondului de productie normal si totodata norma de timp stabilita de amenajament pentru mentinerea in productie a arboretelor intr-o astfel de padure.

La fixarea ciclului punctul de plecare il constituie varsta medie a exploatabilitatii arboretelor.

i

em - varsta medie a exploatabilitatii arboretelor

pt - capacitatea de productie a padurii - cantitatea totala de produse

pa - productia anuala a intregii paduri

Pt = P1S1+P2S2+ +Pnsn

P1, P2, , Pn - productia la ha a arboretelor la exploatabilitate

S1, S2, , Sn - suprafetele ocupate de arborete din diferite categorii de productivitate

e1, e2, , en - varstele la exploatabilitate a arboretelor de productivitate diferita

Desi exploatabilitatea arborilor si arboretelor ar trebui sa se determine a. i. prin exploatarea lor sa se asigure avantaje cat mai multe si mai mari in realitate se determina in functie de obiectivul economic principal.

De aceea odata cu fixare ciclului trebuie sa se tina seama si de interesele gospodaresti, rotunjindu-se ciclul in plus sau in minus in functie de aceste interese.

Astfel daca la varsta medie calculata capacitatea de regenerare pe cale naturala este slaba, ciclul se rotunji in plus.

Daca la varsta medie calculata arboretele sunt amenintate de doboraturi, putregaiuri, intelenire etc, factori ce duc la scaderea productivitatii, ciclul se rotunjeste la varsta mai mica. De aici rezulta ca fixarea ciclului nu se face imediat din varsta medie a exploatabilitatii ci dupa o analiza a efectelor pe care taierea le va avea asupra padurii.

Daca apare o schimbare de destinatie se schimba si ciclul si padurea necesita o perioada de adaptare la noua functie, in acest timp daca noul ciclu este mai scurt se intensifica exploatarile pentru a elimina arboretele batrane iar daca noul ciclu e mai mare taierilor se vor restrange sau chiar se vor intrerupe pana cele mai in varsta arborete vor deveni exploatabile

Timpul in care exploatarile vor fi intrerupte se numeste perioada de asteptare.

PERIOADA

Prin procesul de exploatare a padurilor se descopera totdeauna prin taiere o suprafata de teren oarecare.

Daca toata padurea urmeaza sa fie exploatata si regenerata intr-un ciclu r, suprafata ce se descopera anual prin taieri nu trebuie sa depaseasca cota de l/r din suprafata totala (S) a padurii.

Taierile nu se pot face oriunde, deci trebuie stabilita o ordine de recoltare a arboretelor, printr-un plan (plan de recoltare).

Planul de recoltare se intocmeste totdeauna pentru un timp mai scurt decat ciclul. Acest timp se numeste perioada de amenajament (perioada).

in decursul unei perioade urmeaza sa se exploateze padurea de pe o suprafata periodica, cu marime egala cu atatea cote anuale (S/r) cati ani are perioada (adica S/r n).

in prima suprafata periodica se includ numai arboretele in care se pot executa lucrari de regenerare iar taierile respective se pot face de fiecare data in orice punct al acestei suprafete.

Marimea perioadei poate varia in functie de structura padurii, de tratamentul adoptat, de conditiile de regenerare si de gradul de intensitate a gospodaririi silvice.

in trecut se folosea perioada de 20 de ani. in zilele de azi se foloseste o perioada mai scurta, si anume de 10 ani.

Totusi, datorita necesitatii libertatii lucrarilor silviculturale calculul