Agromarketing

Indiferent de ce activitati desfasoara, orice agent economic trebuie sa aiba in vedere ca ceea ce ofera spre vanzare trebuie sa fie de buna calitate. Daca ofera spre vanzare un produs sau un serviciu care nu satisface consumatorul, atunci acesta se va vinde foarte greu, iar agentul economic, mai devreme sau mai tarziu, va ajunge la faliment.

Potrivit definitiei date de Organizatia Internationala de Standardizare (prin standardul I.S.O. 8402 din 1994), calitatea reprezinta ansamblul de proprietati si caracteristici ale unui produs sau serviciu care ii confera acestuia aptitudinea de a satisface cerintele exprimate sau implicite ale clientului.

in raport cu natura si efectul pe care il au in procesul de utilizare, caracteristicile de calitate pot fi grupate astfel:

- caracteristici tehnice, care se refera la insusirile legate de valoarea de intrebuintare a produsului, conferindu-i acestuia potentialul de a satisface anumite nevoi ale consumatorului. Acestea se concretizeaza printr-o suma de proprietati fizice, chimice, biologice etc. intrinseci structurii materiale a produsului. in general, caracteristicile tehnice sunt masurabile cu ajutorul unor mijloace tehnice specifice;

- caracteristici psiho-senzoriale, ce se refera la efectele de ordin estetic, organoleptic si ergonomic pe care le au produsele asupra consumato-rilor, prin forma, culoarea, gradul de confort etc. ale acestora. Pentru a le integra eficient in utilitatea produselor, producatorii trebuie sa aiba in vedere faptul ca aceste caracteristici prezinta o mare variabilitate in spatiu si timp, iar aprecierea lor se afla sub incidenta unor factori de natura subiectiva;

- caracteristici de disponibilitate, ce reflecta aptitudinea produselor de a-si realiza functiile utile de-a lungul duratei lor de viata;

- caracteristici economice si tehnico economice, exprimate printr-o serie de indicatori, cum sunt: costul de productie, pretul, randamentul, cheltuielile de transport etc.;

- caracteristici de ordin social, ce au in vedere efectele sistemelor tehnologice de realizare a produselor, precum si ale utilizarii produselor respective asupra mediului natural, asupra sigurantei si sanatatii fizice si psihice a oamenilor.

in raport cu importanta pe care o au in asigurarea utilitatii produselor, caracteristicile de calitate se pot grupa in doua mari categorii:

- caracteristici de baza (principale), absolut necesare;

- caracteristici secundare, care pot sa lipseasca sau sa fie realizate la niveluri inferioare, reducandu-se astfel costurile inutile, fara ca gradul de utilitate al produselor sa fie semnificativ afectat.

in esenta, calitatea unui produs este aptitudinea acestuia de a satisface nevoile consumatorilor sau utilizatorilor sai, dar, in aceeasi masura, ea reprezinta ansamblul elementelor corporale si acorporale ale produsului, ce declanseaza actul de cumparare a sa. Abordata deci intr-o conceptie sistemica, specifica opticii de marketing, calitatea inglobeaza alaturi de caracteristicile intrinseci ale produsului si ambianta ce-l inconjoara: ambalajul, instructiunile de utilizare, data de expirare etc.

Calitatea este mijlocul prin care agentul economic se poate diferentia de concurentii sai, in aceeasi masura ca si inovatia, noutatea sau gama sortimentala a produselor. Diferentierea prin calitate consta in a pune la dispozitia distribuitorilor, consumatorilor si utilizatorilor produse cu caracteristici intrinseci superioare fata de cele ale concurentei, creandu-se pe aceasta baza importante avantaje concurentiale pe piata.

Deoarece diferiti cumparatori ai produselor o apreciaza in functie de propriile judecati si criterii, calitatea nu poate fi, esentialmente, decat o notiune relativa. in acest context, subliniem ca nu trebuie confundata grila de apreciere a calitatii cu gama sortimentala a unui produs, calitatea vizand in aceeasi masura toate categoriile de produse: de baza, tangibile si de lux (cele din varful gamei).

Mult timp, calitatea a fost implementata in activitatea agentilor economici numai sub aspectul controlului tehnic al produselor, concreti-zandu-se in verificarea ulterioara a acestora, pentru a vedea in ce masura corespund standardelor, normelor si reglementarilor in vigoare.