Camil P pledeaza pentru o estetica a autenticitatii, in studiile teoretice ( ,,De ce nu avem roman?", ,, Noua structura si opera lui Marcel Proust") si in romanele sale ( ,,Ultima noapte de dragoste, intaia nopate de razboi", ,,Patul lui Procust").
Romanul moder de tip proustian promovat de C.P. impune un nou univers epic, o alta perspectiva narativa si un nou tip de personaj, o constiinta lucida, analitica, intelectualul, inadaptatul superior. Innoirea romanului romanesc interbelic se produce prin sincronizarea cu filosofia si stiinta , dar si cu literatura universala, potrivit conceptiei lui E.Lovinescu. Printre mutatiile aduse de modernism se numara si intelectualizarea prozei, schimbarea mediului rural cu cel citadin si dezvoltarea romanului de analiza.
Romanul "ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, INTAIA NOAPTE DE RAZBOI" aparut in anul 1930. Se incadreaza in specia romanului, fiind specie a genului epic de cele mai mari dimensiuni, in porza si mai rar in versuri, in care este infatisata o actiune complicara, desfasurata pe o perioada mare de timp cu implicarea unor personaje numeroase. Din punct de vedere al formei romanul este o specie proteica (variata), deoarece se realizeaza prin formule estetice variate, in functie de optiunea scriitorului.
Este un roman modern, subiectiv si psihologic.
Este un roman psihologic prin tema , conflict (interior), protagonist ( o cinstiinta problematizata) si prin utilizarea unor tehnici moderne ale analizei psihologice ( introspectie , monolog interior, fluxul constiintei).
Este un roman moder de tip subiectiv, deoarce are drept carateristice unictatea perspectivei narative, timpul prezent si subiectiv, fluxul constiintei, memoria afectiva, naratiunea la persoana I, luciditatea (auto)analizei, anticalofilismul , dar si autenticitatea definita ca identificarea actului de creatie cu realitatea vietii, cu experienta nepervertita, cu trairea febrila.
Romanul este scris la persoana intai, sub forma unei confesiuni a personajului principal, Stefan Gheorghidiu, care traieste doua experiente fundamentale : iubirea si razboiul.
Naratiunea la persoana intai, cu focalizare exlusiv intrena / viziunea ,,impreuna cu", presupune existenta unui narator implicat (identitatea dintre planul naratorului si a personajului). Punctul de vedere unic si subiectiv, al personajului-narator care mediaza intre cititor si celelalte personaje, il determina pe cititor sa cunoasca desre ele atat cat stie si personajul principal. insa situarea eului narativ in centrul povestirii confera autenticitate, iar faptele si personajele sunt prezentate ca evenimente interioare , interpretate, analizate. Reprezentarea epica neutra a unor evenimente exterioare ( in romanul traditional) face loc reprezentarii unei proiectii subiective in planul constiintei naratorului ( in romanul psihologic de tip subiectiv).
Textul narativ se compune din doua parti precizate in titlu, care indica temele romanului si , in acelasi timp, cele doua experiene fundamenale de cunoastere traite de protagonist : dragostea si razboiul. Daca prima parte reprezinta rememorarea iubirii matrimoniale esuate dintre S.G. si Ela, partea a doua, construita sub forma jurnalului de campanie al lui Gheorghiu, urmareste experienta de pe front, in timpul Primului Razboi Mondial. Prima parte este in intregime fictionala, in timp ce a doua valorifica jurnalul de campanie al autorului, articole si documente din epoca, ceea ce confera autenticitate textului.
Titlul romanului poate fi considerat o metafora a timpului psihologic, a modului in care timpul obiectiv si evenimentele exterioare sunt asimilate in prezentul constiintei.
Cuvantul "noapte" repetat in titlu reda simbolic incertitudinea, indoiala, irationalul, nesiguranta si absurdul, necunoscutul si tainele firii umane. Cele doua "nopti" din titlu sugereaza si doua etape din evolutia personajului principal, dar nu si ultimele, intrucat - in final - Stefan Gheorghidiu este disponibil sufleteste pentru o noua experienta existentiala.
Perspectiva temporala este discontinua, bazata pe alternanta temporala a evenimentelor, pe dislocari sub forma de flash-back si feed-back.
Actiunea romanului se petrece atat in mediul citadin(Bucurestu, Campulung), cat si pe front, si cuprinde evenimente traite de protagonist cu aproximativ doi ani si jumatate inainte de 1926, anul intrarii Romaniei in razboi, cat si timpul desfasurarii acestuia. Insa timpul si spatiul sunt reunite intr-un prezent al trairilor si framantarilor interioare, in confesiunea personajului-narator.
Romanul debuteaza printr-un artificiu compozitional : actiunea primului capitol este posterioara intamplarilor relatate in restul primului volum,
Chiar daca este vorba de un roman modern, in incipit sunt fixate cu precizie realista coordonate spatio-temporale : primavara anului 1916 , valea Prahovei , scopul fiind fortificarea vaii.
Protagonistul si, in acelasi timp, naratorul intamplarilor din roman, Stefan Gheorghidiu, este concentrat pe valea Prahovei si aflat in asteptarea intrarii Romaniei in Primul Razboi Mondial. La popota ofiterilor el asista la o discutie despre dragoste si fidelitate, pornind de un fapt divers citit in presa: un barbat care si-a ucis sotia infidela fusese achitat de tribunal. Aceasta discutie declanseaza memoria afectiva a protagonistului, trezindu-si amintiri legate de cei doi ani si jumatate de casnicie cu Ela.
Episodul discutiei la popota, deci un eveniment exterior, declanseaza, intocmai ca si la Proust, rememorarea unor intamplari sau stari traite intr-un ,,timp pierdut", un timp psihologic, dar spre deosebire de fluxul memoriei involuntare proustiene , in cartea lui Camil Petrescu evenimentele din trecut sunt ordonate cronologic si analizate in mod lucid, fiind vorba de memoria voluntara. La Proust, personajul-narator retraieste trecutul, cate vreme la Camil
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
