Testament

Tudor Arghezi (1880-1967) este poet ,prozator si publicist.Se naste la Bucuresti.Poezia "Testament"este publicata in volumul de poezii "Cuvinte Potrivite". Titlul aminteste de cartile sfinte ale credintei Vechiul Testament si Noul Testament si face referire la relatia speciala dintre Tata si Fiu.Artistul ,poetul un creator de frumos lasa mostenire fiului reprezentandu-l pe cititorul sau dar si pe urmasi o valoare spirituala cartea.

Se observa ca motivul poetic al cartii este unul recurent present in sintagme diferite in discursul liric.In sintagma cu valoare de epitet "nume adunat pe-o carte"(epitetul este rar alcatuit dintr-un participiu).Se subliniaza faptul ca opera artistica ii confera creatorului ei prestigiu in present si in viitor. O carte valoroasa consacra omul. Un alt context in care motivul este reluat,cartea semnifica treapta in urcusul spre lumina,spre cunoastere pe care il strabate orice tanar. Simbol a muncii intelectuale cartea inlocuieste munca fizica. In momentele dramatice ale istoriei urcusul era posibil doar prin munca inrobitoare:" prin rapi si gropi adanci". Totusi acest urcus a favorizat progresul,devenirea neamului. In acest proces al evolutiei unul dintre urmasii robilor pamantului devine carturar,moment de sarbatoare,de implinire favorizat de efortul strabunilor anonimi:"ca sa schimbam acum, intaia oara- Sapa-n condei si brazda-n calimara,- Batranii-au adunat,prin lavani- Sudoarea muncii sutelor de ani."metafora "Ea e hrisovul vostru cel dintai",cartea capata valoare de document ce consfinteste accesul la valorile intelectuale ale celor obiditi de alta data. Poetul isi dedica aceasta carte strabunilor care au favorizat progresul neamului,acestia apar in discursul lyric,in mai multe secvente fiecare dintre acestea avand o incarcatura afectiva speciala.de exemplu:"strabunii mei ",batranii mei", "bunii"astfel se subliniaza idea ca orice carte se naste din cultul strabunilor. Ceea ce ii leaga pe strabuni , pe urmasi este dorinta de inaltare,urcusul spre lumina,spre cunoastere,dificil la inceput si mai usor mai tarziu prin intermediul cartilor cand s-a prosus acea schimbare fundamentala trecandu-se de la munca fizica la cea intelectuala. Legatura cu strabunii este extrem de puternica. Poetul are impresia ca in trupul sau salasluiesc osemintele celor disparuti,care ii confera sacralitate,"Al robilor cu saricile pline de oseminte varsate-n mine'

Din cultul strabunilor rezulta revolta impotriva nedreptatilor indurate de acestia pentru ca in viziunea lui Arghezi ,poezia trebuie sa fie o forma rafinata de razbunare, de compensare.

Simbolul efectului purificator al artei este cuvantul ce devine "bici". Cuvantul reuseste sa loveasca evitand violenta dar modeland sufletele oamenilor.

Ideea exprimarii revoltei prin arta se intalneste in mai multe sintagme precum"seata razvratita, sau prin simbolurile "ocara", "bici", "crima" , "manie". Testament este una dintre cele mai appreciate arte poetice din literatura interbelica.

Pentru Arghezi arta poetica este imbinarea talentului cu mestesugul, de asemenea poezia trebuie sa se innoiasca prin largirea sferei lexicale. Cuvintele dispretuite pana atunci de poet sunt transfigurate, astfel incat uratul poate exprima frumosul ,veninul se poate tramsforma in miere. Pt. Arghezi un modernist cuvintele sunt egale, printre ele nu exista "domni si robi",iar el a cautat cuvinte fulgi, metal , cuvinte puturoase sau care te linistesc ca racoarea

Asemenea cuvinte apar si in tesatura lirica a poeziei "Testament", de ex.subst rapi si gropi, monosilabice exprimand asprimea vietii strabunilor idea convertirii ratului frumos a sublimarii materialului spiritual se repeat in aceasta arta poetica.

O serie de verbe exprima ideea harului divin daruit poetului care devine capabil de metamorfozari tainice, miraculoase "am ivit", "am prefacut', "am preschimbat". Alte verbe contin idea migalei indelungate a poetului mestesugar aplecat asupra cuvintelor dorind sa le slefuiasca ,sa le innobileze : "a framanta", " a face " , "a gramadi".

In spiritul simbolismului, poezia presupune un dialog cu celelalte arte. Ca si muzicianul poetul gramadi pe o singura vioara durerea strabunilor, el modela din cenusa mortilor precum sculptorul un monument inchinat inaintasilor. Ca si pictorul el zugraveste prin versuri icoane. Dansul este evocat prin imaginea tulburatoare a stapanului care a jucat ca un tap injunghiat. Imaginea aminteste de ritualurile antice dedicate zeului Dionisos al bucuriei de a trai reprezentat printr-un tap. Dansul stapanului este purificator chatartic efectul purificator ale artei ) si elibereaza ura, raul. Acelasi proces purificator ii este supusa si domnita citind cartea si sufera descifrand intensitatea adevaratelor dureri pe care le ignorase in realitate "intinsa lenesa pe canapea / Domnita sufera in cartea mea."discursului liric

Ultimele versuri ale poeziei sunt o definitie metaforica. In viziunea lui Arghezi poezia este ingemanare , contopire a "Slavei de foc" exprimand harul divin, accentual cu "slava faurita" simbolizand munca de slefuire , innobilare si de potrivire a cuvintelor. Comparatia artistului cu fierarul care imbratiseaza in cleste fierul cald sarbatorind o simbolica nunta a elementelot contradictorii , reflecta specificul stilului arghezian. Acest tip da impresia de competente de materialitate dar ascunde semnificatii profunde. Arta poetica sfida ierarhiile sociale

Robul dispretuit si umilit devenit artist se situeaza la inaltime fiind apreciat de toti ceilalti. Astfel carte ape care a scris-o robul o citeste Domnul devenind mai bun , mai intelept "Robul a scris-o , Domnul o citeste , Far-a cunoste ca-n adancul ei / Zace mania bunilor mei."

Poezia "Testament" este o arta poetica pentru ca exprima conceptia lui Tudor Arghezi privind de la procesul poetic , la creatie , la functia poeziei si la conditia creatorului.