Publicata initial in 1924, integrate apoi in ciclul Uvendenrode din volumul Joc Secud (1930), Riga Crypto si lapona Enigel, prin problematica si mijloacele artistice, anunta dezvoltarea ulterioara a poeziei lui Barbu.
Prin elemental de paratextualitate , subtitlul balada, se deschide un orizont interpretativ si incadreaza in acelasi timp poezia celor trei genuri literare, aceasta fiind un poem epico-lirico-dramatic. O alta cheie interpretative este oferita de Barbu insusi, care afirma ca poemul este 'un luceafar intors'.
La nivel tematic, sunt dezvoltate intr-o maniera originala doua teme: cunoasterea si inconpatibilitatea iubirii dintre doua fiinte apartinand unor lumi diferite.
Titlul este alcatuit din numele celor doua personaje lirice, puse intr-un raport de coordonare copulative, trimitand astfel catre povestile tragic de iubire precum Tristan si Isolda, Romeo si Julietta.
La nivel compositional, poezia se structureaza pe 27 de strofe care se construiesc pe baza tehnicii povestirii in povesti, in rama sau tehnica insertiei. Motivul central al poeziei este reflectat prin unul dintre cele 3 mituri esentiale ale liricii barbiene, nunta, astfel rama este reprezentata de o nunta reala, careia i se insereaza tragic poveste a unei nunti esuate.
Poemul este structurat pe 2 parti. Prima parte constituita intr-un prolog contine cele 4 catrene si reflecta coordonatele unei nunti reale. Menestrelul este trist, incapatanat, nefiind un lautar, el fiind nevoit sa aibe o anumita stare pentru a povesti ceva. El este rugat sa spuna, stins, duios, incetinel, pentru a reflecta tragismul povestii, povestea lui riga Crypto si lapona Enige, la sfarsitul nuntii, pentru a nu strica atmosfera sis a nu atraga ghinion asupra mirilor ('Azi zi-mi-l stins, incetinel/ La spartul nuntii, in camara'). Aceasta se structureaza sub forma unui dialog imaginar
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.