Poema chiuvetei

Previzualizare comentariu:

Extras din comentariu:

Este o miscare culturala universala, manifestata in a doua jumatate a secolului al XX-lea, accentuata in anii '80. Postmodernismul se defineste prin raportare la modernism, atat ca o continuare a acestuia, cat si in opozitie fata de anumite tendinte ale sale. In timp ce modernismul rupe legatura cu traditia, postmodernismul inglobeaza experienta estetica anterioara, o recupereaza in mod creator, ironic si ludic.

Caracteristici ale literaturii postmoderniste sunt autoironia, parodia, placerea jocului. Sunt amestecate genuri si specii literare, dar si coduri de comunicare. Este utilizata tehnica intertextualitatii - trimiteri la diverse momente, opere si personalitati ale istoriei literaturii. Biografismul este o alta tehnica p-ostmodernista. Spre exemplu, in ,,Levantul", Mircea Cartarescu scrie in mod explicit, cu majuscule, urmatoarea afirmatie, pe care o si incadreaza intr-un dreptunghi pentru a atrage atentia asupra ei: ,,EU, MIRCEA CARTARESCU, AM SCRIS LEVANTUL INTR-UN MOMENT GREU AL VIETII MELE, LA VARSTA DE TREIZECI SI UNU DE ANI, CAND NEMAICREZAND IN POEZIE (TOATA VIATA MEA DE PANA ATUNCI) SI IN REALITATEA LUMII SI IN DESTINUL MEU IN ACEASTA LUME, M-AM HOTARAT SA IMI OCUP TIMPUL CLOCIND O ILUZIE."

Poema chiuvetei

de Mircea Cartarescu

Cel mai de seama poet optzecist, Mircea Cartarescu debuteaza cu volumul de versuri "Faruri, vitrine, fotografii" (1980). Urmeaza volumele "Poeme de amor", "Totul", epopeea "Levantul", proza simbolica din volumul "Visul", reeditat sub titlul "Nostalgia", trilogia "Orbitor", eseistica si critica literara.

Aparitie si tema

"Poema chiuvetei" apare in volumul colectiv "Aer cu diamante", publicat in 1982. Tema ei este iubirea imposibil de realizat intre entitati apartinand unor sfere total diferite. Membrii cuplului sunt plasati in banalitatea cotidiana, intruchipand obiecte aparent neinsemnate. Este evidenta astfel nota ironica la adresa marilor "drame" erotice promovate de romantici.

Semnificatia titlului

Titlul alatura doua substantive comune din sfere romantice total diferite. "Poema", specie a poeziei epice si "chiuveta" - obiect de uz casnic, personificat, intruchipand o voce lirica in cadrul poemului.

Structura si semnificatii

Poemul este structurat in doua parti. In prima parte se prezinta iubirea imposibil de realizat dintre o banala chiuveta si o "stea mica", iar in cea de-a doua este redata, prin analogie, povestea de dragoste neimplinita dintre o "gaura din perdea" si "o superba dacie crem".

Prima parte a poemului trateaza, intr-o maniera postmoderna, ironica, tema iubirii in doua ipostaze ale sale: iubirea ideala, irealizabila si iubirea casnica, implinita. Inedita este alegerea personajelor din mediul banal-nepoetic al existentei umane: chiuveta, fiinta umana inferioara, steaua, reprezentanta a cosmicului coborat in cotidian, musamaua - simbol al partenerului compatibil. Cele trei "masti" ascund, ca si in poezia eminesciana, trei tipuri distincte.

Imposibilitatea comunicarii cu steaua conduce catre confesiune, iar chiuveta indragostita se plange celor asemenea ei, celorlalte obiecte casnice: musamaua, borcanul de mustar, tacamurile ude. Suferinta generata de imposibilitatea implinirii erotice o conduce catre invocatia stelei. Declaratia de dragoste debuteaza atipic printr-un sfat: steaua n-ar trebui sa-si risipeasca stralucirea peste "fabrica de paine" si "moara dambovita", posibile rivale ale chiuvetei, pentru ca fiecare e consolata de lumina artificiala a "centralelor electrice" si "becurilor" si deci, niciuna nu are aspiratii atat de inalte.

Dezamagirea erotica a chiuvetei o face pe aceasta sa-si puna "intrebari cu privire la / sensul existentei si la obiectivitatea ei", pentru ca, intr-un final, sa se multumeasca, in mod neasteptat, cu un partener asemenea ei si "ii facu o propunere musamalei".

Partea a doua prezinta, prin analogie, tot o poveste de dragoste neimplinita. Discursul devine subiectiv prin prezenta persoanei I: "eu", "m-am implicat". Ipostaza auctoriala constituita ca "voce" in poem este o "gaura din perdea", relatand despre o iubire fulgeratoare, la prima vedere, pentru "o superba dacie crem". Idealul erotic este imposibil de implinit si de aceea, ca si in cazul povestii anterioare, indragostitul se multumeste cu un partener asemenea lui, indeplinindu-si destinul marunt: "acum am copii prescolari/ si tot ce a fost mi se pare un vis."

Poemul in ansamblu este reprezentativ pentru lirica postmodernista prin maniera de abordare a realitatii. Chiuveta, steaua, musamaua, gaura din perdea, Dacia crem sunt puse in lumina in poemul lui Cartarescu, in primul rand, pentru ca sunt daruite cu suflet si deci sunt capabile de iubire, sentiment care le innobileaza. Poemul este conceput intr-o forma inedita prin lipsa majusculelor la substantivele proprii ori la inceputul fiecarei idei, lipsa normelor prozodice, alcatuirea versurilor urmand sirul gandurilor.

"Poema chiuvetei" este reprezentativa pentru lirica postmodernista, in special prin sinceritatea debordanta in prezentarea realitatii recreate de imaginatie.

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Alte informații:
Tipuri fișiere:
docx
Diacritice:
Da
Nota:
8/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
2 pagini
Imagini extrase:
2 imagini
Nr cuvinte:
1 096 cuvinte
Nr caractere:
5 518 caractere
Marime:
13.79 KB (arhivat)
Nivel studiu:
Liceu
Tip document:
Comentariu
Materie:
Limba si literatura romana
Data publicare:
30.03.2018
Structură de fișiere:
  • Poema chiuvetei.docx
Predat:
la liceu
Profil:
Umanist
Specializare:
Filologie

Ai gasit ceva în neregulă cu acest document?

Sus!