Pașa Hassan

DEFINITIA BALADEI

- Balada ,specie a genului epic in versuri,cu mare raspandire atat in literatura populara, cat si in cea culta, evoca fapte deosebite , savarsite de personaje prezentate in antiteza si care impresioneaza puternic.

- Balada culta dezvolta un subiect neobisnuit de inspiratie istorica sau legendara , avand eroi cunoscuti , prezentati in antiteza, si al carei autor este cunoscut.

DATE DESPRE AUTOR SI OPERA

- Publicata in 1894 in volumul "Cantece de vitejie", balada "Pasa Hassan" isi are punctul de plecare intr-un fragment din opera lui Nicolae Balcescu ,"Romanii supt Mihai Voievod Viteazul", si anume in capitolul care evoca episodul luptei de la Calugareni, dintre armata otomana invadatoare condusa de Sinan Pasa si oastea romana aflata sub conducerea lui Mihai Viteazul.

- Tema este deci istorica

TITLUL

- Titlul asociaza un termen care desemneaza functia de guvernator "pasa", iar celalalt "Hassan" este un nume propriu larg raspandit la turci.

- Desi titlul baladei este "Pasa Hassan", personajul principal este Mihai Viteazul.Titlul indica personajul prin ochii caruia este vazut voievodul roman.Dimensiunile pe care acesta le capata sunt hiperbolice, deoarece pasa este ingrozit.

MOMENTELE SUBIECTULUI

- Actiunea baladei este simpla si se contituie in momente ale subiectului. Intreaga actiune se bazeaza pe procedeul antitezei.

- EXPOZITIUNEA baladei cuprinde primele trei strofe si prezinta imaginea celor doua armate pe Mihai,care se afla in fruntea armatei romane , si pe turcii care fug inspaimantati din fata lui.Spre deosebire de comandantul roman, Hassan este departe de campul de lupta de unde conduce batalia.

- INTRIGA il prezinta pe Mihai Viteazul dominand campul de lupta. Mihai il vede pe pe pasa si se apropie de el.Pasa Hassan este surprins de vitejia armatei adverse.

DESFASURAREA ACTIUNII

- Hassan nu mai distinge intre realitate si vis si este din ce in ce mai speriat de propierea conducatorului roman. Mihai ii propune pasei o cconfruntare directa, soldata insa cu fuga acestuia. Ingrozit ,isi pierde "capul si firea"si fuge "nebun". Frica il determina sa-l vada pe domnitor intr-o dimensiune hiperbolica, fantastica. Figura impunatoare a voievodului roman este perceputa atat vizual prin descrierea spectului terifiant, care culmineaza cu metafora "voda-i un munte" , sugerand apogeul spaimei de care e cuprins conducatorul turc.

PUNCTUL CULMINANT

- Urmarit de voievodul roman , Hassan are reactii necontrolate :ii cade turbanul, isi rupe vesmantul care i se pare ca-l impiedica in fuga catre tabara turceasca. Disperarea personajului este redata de expresiile "alearga de groaza pieirii batut"si "mananca pamantul". Ironia autorului surprinde si starea de spirit a lui Hassan: "ii dardaie dintii si-i galben pierit".

DEZNODAMANTUL

- Cu ajutorul lui Alah , Hassan ajunge in apropierea taberei turcesti si soldatii sai se grabesc sa-l apere.Ultima strofa subliniaza ironia autorului la adresa pasei si nu ezita sa precizeze cauza esecului acestuia:"Caci voda ghiaurul in toti a bagat/ O groaza nebuna."

ANTITEZA

- In aceasta balada, antiteza este evidenta intre romanul Mihai Viteazul si pasa Hassan. Portretul voievodului roman este realizat la dimensiuni hiperbolice, prin ochii ingroziti ai pasei.

- In prima parte a baladei , voda se afla in centrul actiunii, iar efectul pe care il are asupra lui Hassan este infricosator.

- In strofa a sasea ,imaginea lui Mihai este asemanata cu forta dezlantuita a naturii, in timp ce Hassan sta in spatele campului de lupta , nefiind interesat de soarta ostenilor sai. El fuge din fata confruntarii directe si prefera sa se ascunda in tabara.

CARACTERIZAREA PERSONAJULUI PRINCIPAL

- Mihai Viteazul,personaj principal,pozitiv, individual, cu atestare istorica,ilustreaza curajul, patriotismul .Figura lui domina campul de lupta. Mijloacele directe si cele indirecte se impletesc armonios in realizarea portretului sau. Mihai este prezentat direct de narator.

- Inca din expozitiune pare un viteaz din basme. El este comparat cu elementele dezlantuite ale naturii:"Ca volbura toamnei se-nvarte el roata/ Si intra-n urdie ca lupu-ntre oi".

- Portretul fizic al voievodului este intregit de aliteratia:"Salbaticul voda e-n zale si-n fier/Si zalele-i zuruie crunte", si de hiperbola in inversiune :"Gigantica poart-o cupola pe frunte".

- Portretul moral este conturat, in special , prin caracterizare indirecta.Curajul si eroismul voievodului Mihai sunt relevate prin chemarea pasei la lupta dreapta .Mihai este descris in miscare, iar apropierea lui ii creeaza lui Hassan o stare de teama care se va transforma ,pe parcurs,in spaima.

- Urmeaza o noua adresare directa prin care domnitorul roman il provoaca inca o data la lupta pe pasa. Acum lasitatea si frica pasei ating punctul culminant.Gesturile disperate ale acestuia sunt comentate ironic de catre narator, care,in final, isi exprima din nou admiratia pentru conducatorul roman ,al carui renume ii inspaimanta pe turci:"Caci voda ghiaurul in toti a bagat/ O groaza nebuna ".

VERSIFICATIA

- Poezia este alcatuita din douasprezece strofe a cate sase versuri fiecare,cu versuri inegale ca masura,ultimul vers fiind scurt,caracteristic poeziei lui G.Cosbuc.Rima este imbratisata si imperecheata,iar ritmul este amfibrahic, vioi.

- Alaturi de figurile de stil, numeroase si variate,mijloacele de versificatie contribuie la realizarea unor imagini plastice proprii creatiei lui George Cosbuc.

- Prin toate aceste trasaturi prezentate, opera "Pasa Hassan" de G. Cosbuc ilustreaza specia baladei culte.