Nuvela istorica Alexandru Lăpușneanul

Considerat primul mare scriitor roman modern, Costache Negruzzi a scris opere inspirate din trecutul istoric ("Aprodul Purice","Regele Poloniei si domnul Moldovei") inca inainte de aparitia programului "Daciei literale" .

Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi este un text ilustrativ pentru perioada pasoptista a literaturii romane, perioada in care orientarea estetica predominanta este romantismul si ale carei principale directii sunt prezentate de Mihail Kogalniceanu in "Introductie" la "Dacia literara". Nuvela va aparea in primul numar al acestei publicatii, , ilustrand astfel eforturile pasoptistilor de a reliza o literatura originala, inspirata din realitatile nationale.

Textul reprezinta o nuvela, deoarece este o specie in proza, cu o constructie riguroasa, cu un singur fir narativ. Se caracterizeaza printr-un conflict unic, desfasurat in mai multe spatii si intr-un interval mai mare de timp. Personajele nu sunt numeroase, fiind surprinse in ceea ce au ele mai semnificativ. Caracterul istoric al operei reiese din inspiratia din trecutul national, prin tema, subiect, personaje si culoarea epocii.

Tema nuvelei ilustreaza evocarea unui moment zbuciumat din istoria Moldovei, in timpul celei de a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul (1564-1569). Temele abordate specific romantice sunt:. Istoria, Patriotismul, Luptele sociale, Dorinta de marire, Razbunarea, Soarta schimbatoare. Ele configureaza in text urmatoarele motive literare: calugarirea, rasturnari de domn, ungeri de domn, ucideri, schingiuiri.

Titlul nuvelei aduce in prim-plan personalitatea impresionanta a personajului principal, Alexandru Lapusneanul. El apare drept tipul domnitorului tiran, a carui cruzime este determinata de dorinta sa de razbunare fata de boierii tradatori.

Ca surse de inspiratie, prozatorul se intoarce la Letopisetul Tarii Moldovei, la Grigore Ureche pentru episodul acestei domnii si la Miron Costin, de unde preia episodul uciderii boierului Batiste Veleli pentru pedepsirea lui Motoc. Totusi, in spiritul romanticilor, Negruzzi va opera importante modificari atat asupra faptelor, cat si asupra persoanjelor, urmarind crearea antitezelor si a situatiilor exceptionale.

In ceea ce priveste structura, nuvela este delimitata in patru capitole care poarta fiecare cate un moto semnificativ. Celor patru parti, precedate de cate un moto rezumativ: Daca voi num a vreti, eu va vreau! (cuvintele apartin lui Alexandru Lapusneanul, ca raspuns la indemnul de a renunta la tronul Moldovei, adresat lui de catre boierii veniti sa-l intampine) , Ai sa dai sama, Doamna! (este replica vaduvei unui boier ucis de Lapusneanul, amenintare adresata doamnei Ruxanda, sotia domnitorului ) , Capul lui Motoc vrem!( sunt cuvintele multimii de tarani, veniti la Curtea domneasca sa se planga de asuprirea boierilor, de saracie, de foamete, de viata lor devenita insuportabila) , De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu (sunt cuvintele lui Alexandru Lapusneanul, aflat pe patul de suferinta, ca o amenintare impotriva celor care-l calugarisera). Ele corespund in mod echitabil momentelor subiectului : expozitiunea si intriga (revenirea lui Lapusneanu in tara cu intentia de a-si recapata tronul) se regasesc in prima parte, desfasurarea actiunii se extinde in partea a doua si partial in cea de-a treia, punctual culminant (scena uciderii boierilor) se identifica in a treia parte, iar deznodamantul (moartea domnitorului) apare in ultima secventa.

Subiectul cuprinde asadar o serie de evenimente declansate de reluarea tronului de catre Lapusneanul: fuga lui Tomsa in Muntenia, confiscarea averilor boierilor de catre noul domn, uciderea celor 47 de boieri, omorarea lui Motoc de catre multime si moartea tiranului prin otravire.

Din perspectiva compozitiei narative,reuneste mai multe curente literare: clasicismul, definit de simetrie si de echilibrul solid al nuvelei; romantismul, reprezentat atat de psihologia si tragismul personajului, cat si de scenele cutremuratoare; realismul, ilustrat de adevarul istoric al celei de a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul.

Actiunea este clara si se bazeaza pe conflictul bine evidentiat dintre domnitor si boierii care-l tradasera in prima domnie si-l silisera sa paraseasca tronul Moldovei. Naratorul omniscient si naratiunea la persoana a III-a definesc perspectiva narativa a nuvelei. Timpul narativ este cronologic, bazat pe relatarea in ordine a derularii evenimentelor situate intr-un trecut istoric, iar spatiul narativ este real, Moldova secolului al XVI-lea. Incipitul este reprezentat de informatia cu caracter istoric despre Stefan Tomsa care ucisese cu buzduganul pe Despot-Voda. Modalitatea narativa se remarca, asadar, prin absenta marcilor formale ale naratorului, de unde reiese distantarea acestuia de evenimente.

Discursul narativ mizeaza pe desfasurarea lineara, cronologica a evenimentelor, prin inlantuirea secventelor narative semnificative pentru ilustrarea temei. Ritmul alert al miscarii epice este dat de absenta oricaror digresiuni descriptive sau narative care nu au relevanta imediata pentru sustinerea actiunii. De exemplu, o pauza descriptiva cum este cea a portretizarii Ruxandei are rolul de a crea imaginea antitetica a acesteia prin raportare la Lapusneanul {gingasa, trista si tanjitoare) si de a contribui la crearea atmosferei epocii. La obtinerea efectului de ritm alert contribuie si concentrarea unor mari perioade de timp, respectiv focalizarea asupra unor scene cu o intensitate dramatica mare.

Daca s-a spus ca nuvela este construita pe principiile textului dramatic, este datorita structurii echilibrate a subiectului in cele patru capitole, dar si a prezentei masive a dialogului ca mod de expunere, si a interventiilor sumare ale naratorului. De obicei, acesta intervine cu notatii preponderent exterioare, privitoare la gestica, la mimica, la tonalitate, notatii care seamana cu didascaliiie textului dramatic.

Expozitiunea: Sub motto-ul "Daca voi nu ma vreti, eu va vreu... ", care este si primul episod al nuvelei, naratorul relateaza veniriea lui Alexandru Lapusneanul in Moldova, hotarat sa ocupe, pentru a doua domnie, tronul tarii, fusese izgonit de catre Despot-voda, printr-un complot pus la cale de marii boieri moldoveni. Acesta, la randul sau, fusese ucis de catre Stefan Tomsa care "acum carmuia tara", Alexandru Lapusneanul izbutise sa adune osti turcesti si venise acum in Moldova cu gandul de a izgoni "pre rapitorul Tomsa" si de a-si lua inapoi scaunul domnesc, "pre care nu l-ar fi perdut, de n-ar fi fost vandut de boieri". De aici reiese conflictul puternic intre fostul domnitor si boierii tradatori, imprejurarile si succesiunea la tron a domnitorilor, asa cum sunt ele prezentate de narator, constituie fapte reale consemnate de istoria Moldovei.

Aceiasi boieri care-l tradasera in prima domnie venisera acum sa il intampine aproape de granita: vornicul Motoc, postelnicul Veverita, spatarul Spancoc si Stroici, Acestia vor sa-1 convinga sa renunte la tron, Heoarece "tara este linistita", iar "norodul nu te vrea, nici te iubeste".

Intriga este bine evidentiata, Lapusneanul fiind hotarat sa se instaleze pe tronul Moldovei raspunde boierilor, cu ochii scanteind "ca un fulger": "Daca voi nu ma vreti, eu va vreu [...] si daca voi nu ma iubiti, eu va iubesc pre voi [...] Sa ma intorc? Mai degraba-si intoarce Dunarea cursul indarapt".

Desfasurarea actiunii: Boierii incearca sa-l convinga sa renunte la ocuparea tronului, apeland la formule patriotarde privind "biata tara", interesandu-se ironic cu ce va satura el "lacomia