Moromeții

Scriitorul procedeaza la fel ca L.Rebreanu, debutand in 1984, cu volumul de nuvele inspirate din universul rural, Intalnirea din pamanturi, O adunare linistita, in ceata, Calul. Colina, dar mai ales schia Salcamul pregatesc cititorul pentru motive, intamplari si personaje din romanul Moromeii, care apare in doua volume, primul in 1955, cel de-al doilea 12 ani mai tarziu, in 1967.

Pentru construirea universului ficiunii, autorul foloseste ca inspiraie imaginile copilariei, acumulate in satul Silistea Gumesti, evocat in roman sub numele saau real. Pentru realizarea personajului Iliei Moromere a avut ca model personalitatea tatalui sau - Tudor Calarasu -despre care afirma ca nu stie daca l-a iubit mai mult sau l-a adimrat mai mult.

Personajul Niculae reprezintQ un ,,alter ego".

,,Morometii" se incadreaza in specia romanului, fiind specie a genului epic de cele mai mari dimensiuni, in porza si mai rar in versuri, in care este infatisata o actiune complicara, desfasurata pe o perioada mare de timp cu implicarea unor personaje numeroase. Din punct de vedere al formei romanul este o specie proteica (variata), deoarece se realizeaza prin formule estetice variate, in functie de optiunea scriitorului.

Este un roman realist, contemporan, modern si obiectiv.Morometii" lui Marin Preda este un roman realist, caruia caracterul anticalofil, asemenea stilului prozatorilor interbelici, ii confera precizie, concizie si claritate. El mai releva si obiceiuri ale satului (jocul calusului, spalatul picioarelor, de Rusalii, ritualurile de inmormantare, cina, secerisul), constituind o fresca a satului romanesc traditional din Campia Dunarii si , totodata, un element adiacent in constructia realismului. Structura sa este cinematografica, iar relevarea reactiilor sufletesti ale personajelor il incadreaza in realismul psihologic.

Se incadreaza si in categoria de roman modern si obiectiv prin faptul ca formelor literare traditionale interfereaza cu cele moderne.

In orice scriere insa se regasesc si elemente specifice ale altor curente literare. De romantism se leaga unele episoade cu valoare de simbol, dramatismul unor conflicte, descrierile de natura unele scene de dragoste.

Proza realist-obiectiva se realizeaza prin naratiunea la pers a III-a, nonfocalizata, perspectica narativa fiind auctoriala. Viziunea ,,dindarat" presupune un narator obiectiv, detasat, care nu se implica in fatele prezentate, lasa viata sa curga. Naratorul omniscient tie mai multe decat personajele sale si, omiprezent, dirijeaza evolutia lor ca un regizor unviersal. El plasmuieste traiectoriile existentei personajelor, conform unui destin prestabilit si legii cauzalitatii. De aceea textul contine semne prevestitoare ale sfarsitului fiecarui personaj, care este o victima a fatalitatii : nu poate iesi din destinul lui (,, roman al destinului"). Inlantuie temporal si cauzal, fatele sunt crediblie, verosimile. Efectul asupra citittorului este de iluzie a vietii ( veridicitate) si de obiectivitate.

Romanul prezinta destramarea - simbolica pentru gospodaria taraneasca traditionala - a unei familii de tarani dintr0un sat dinCampia Dunarii, Silistea- Gumesti. Aceasta tema se impleteste cu altele, care nuanteaza fesca vietii rurale dinainte si de dupa cel de-al doilea Razboi Mondial.

Titlul asaza tema familiei in centrul romanului, insa evolutia si criza familiei sunt simbolice pentru transformarile din satul romanesc al vremii, astfel ca romanul unei familii este si ,,un roman al deruralizarii satului" (N. Manolescu).

O alta tema este criza comunicarii, absenta unei comunicari reale intre Ilie M. Si familia sa. Tema timpului viclean, nerabdator, relatia dintre individ si istorie nuanteaza tema sociala.

Romanul, prin titlul sau atentioneaza cititorul asupra conflictului principal, generat de drumul de la individ la familie.

compozitia primului volum utilizeaza tehnica decupajului si accelerarea gradata a curgerii timpuli naratiunii.

Volumul este structurat in trei parti, cu o actiune concentrata, care se desfasoara pe parucrsul verii, cu trei ani inaintea izbucnirii celui de-al doilea Razboi Mondial. Prima parte, de sambata seara pana duminica noaptea, contine scene care ilustreaza viata ruralq: cina ( la inceput), taierea salcamului, intalnirea duminicala din poiana lui Ioncan, hora, fuga Polinei cu Birica 8 la sfaesitul primei parti).

Partea a doua se deruleaza pe parcursul a doua saptamani, inepand cu plecarea lui Achim cu oile, la Bucuresti si pana la serbarea scolara cu ocazia careia Niculae ia premiul intai.

Partea atreia, la seceris pwna la sfarsitul verii, se incheie cu fuga feciorilor. Cele trei parti confera echilibrul compozitiei. Fiecare parte incepe cu o prezentare de ansamblu : masa, prispa si secerisul.

On volumul al doilea, structurat in cinci parti, se prezinta intr-o forma de un sfert de veac, dela inceputul anului 1983, ana spre sfarsitul anului 1962. Prin tehnica rezumativa, evenimentele sunt selectionate, unele fapte si perioade de timp sunt eliminate (elipsa) , timpul naratiunii cunoste reveniri (alternanta).

Referitor la compazitia romanului, M Preda adopta o vizuhne dominata de simetrie si echilibru, actiunea fiind construita in jurul personajului principal.