Moromeții

Romanul este o opera epica in proza, de mare intindere, preponderent narativa, cu actiune complexa si complicata, ce se desfasoara pe mai multe planuri narative, cu conflicte puternice si cu numeroase personaje, oferind o imagine ampla asupra vietii.

Romanul Morometii scris de Marin Preda constituie o opera de referinta, nu numai in proza autorului mentionat, ci in intreaga noastra literatura de inspiratie rurala.

Publicat in doua volume, elaborate la doisprezece ani distanta (volumul I,1955 ; volumul al II-lea, 1967), romanul prezinta simbolica destramare a unei familii de tarani din Campia Dunarii, in anii din preajma celui de-al doilea razboi mondial. Desi difera modalitatea artistica si problematica celor doua volume, romanul este unitar, deoarece personajele sunt urmarite pana la finalul deceniului al VI-lea si se reconstituie imaginea satului romanesc intr-o perioada de criza.

Perspectiva naratorului obiectiv se completeaza prin aceea a reflectorilor (Ilie Moromete, in volumul I, si Niculae, in volumul al II-lea). Din punct de vedere compozitional, tehnicile narative sunt relationate cu tema timpului . In volumul I apare tehnica decupajului si naratiunea lenta, de la << timpul era foarte rabdator cu oamenii ; viata se scurgea fara conflicte mari >>, in incipit, la << timpul nu mai avea rabdare >>, in final. In volumul al doilea scriitorul recurge la tehnica rezumativa, a selectionarii evenimentelor, cu intoarceri in timp si eliminari de fapte : oamenii se confrunta cu << viclenia timpului >>.

Primul volum prezinta familia si gospodaria taraneasca, viata satului Silistea-Gumesti in vara anului 1937, fiind structurat in trei parti. Prima parte se desfasoara de sambata seara pana duminica noaptea si cuprinde scene care ilustreaza monografic viata rurala : cina, taierea salcamului, intalnirea duminicala din poiana lui Iocan. Partea a doua se deruleaza pe parcursul a doua saptamani, incepand cu plecarea lui Achim cu oile la Bucuresti. Ultima parte prezinta intamplarile de la seceris pana la sfarsitul verii, incheindu-se cu fuga baietilor lui Moromete.

Actiunea primului volum incepe intr-o seara de vara, cand numeroasa familie a lui Ilie Moromete se intoarce de la camp. Cel dintai moment care aduna familia este cina. Gest ritualic, cina releva si relatiile din sanul familiei : neintelegerile dintre cei trei baieti proveniti din prima casatorie (Paraschiv, Nila si Achim) si fratii lor dupa tata (Tita, Ilinca si Niculae); lipsa de respect a celor dintai fata de mama lor vitrega, Catrina; pozitia autoritara a tatalui (nevoit sa fie dur pentru a mentine unitatea familiei); nemultumirile mezinului Niculae (trimis in fiecare zi sa pasca oile, desi lui ii era drag sa invete). Tot acum se prefigureaza si cele doua drame existentiale pe care la va trai apoi, la modul acut, Ilie Moromete : drama pamantului si cea a paternitatii. Avand datorii la banca si impozite de platit, Moromete accepta sa-i vanda vecinului sau, Tudor Balosu, salcamul din fundul gradinii, arbore care facea parte din existenta afectiva a familiei, ca si cand ar fi avut suflet.

Taierea salcamului, savarsita duminica in zori, in timp ce, in cimitir, femeile isi plangeau