Previzualizare comentariu:

Extras din comentariu:

Romantismul este un curent literar aparut in prima jumatate a secolului al XIX-lea. Apare ca o reactie impotriva clasicismului, astfel incat principiile estetice ale romantismului se constituie prin opozitie cu principiul clasic corespunzator.

Romanticii militeaza pentru primatul spontaneitatii, isi doresc sa evadeze din realitate in lumea visului, sunt fascinati de mister si de straniu, de spatiile exotice, de mituri, de natura si istoria nationala, de literatura populara. O trasatura importanta a romantismului este subiectivismul; in opera scriitorului romantic gasim o realitate nu asa cum este ea de fapt, ci asa cum ar dori-o scriitorul.

Poemul ,,Luceafarul" a aparut in 1883 in ,,Almanahul Societatii Academice Social-Literare Romania Juna" din Viena, fiind apoi reprodus in revista ,,Convorbiri literare".

Poemul este inspirat din basmul romanesc ,,Fata in gradina de aur", cules de austriacul Richard Kunisch. Basmul cuprindea povestea unei frumoase fete de imparat izolate de tatal ei intr-un castel, de care se indragosteste un zmeu. Fata se sperie insa de nemurirea zmeului si il respinge. Zmeul merge la Demiurg, doreste sa fie dezlegat de nemurire, dar este refuzat. Intors pe pamant, zmeul o vede pe fata, care intre timp se indragostise de un pamantean, un fecior de imparat, cu care fugise in lume. Furios, zmeul se razbuna pe ei si ii desparte printr-un viclesug. Peste fata pravaleste o stanca, iar pe feciorul de imparat il lasa sa moara in Valea Amintirii.

Eminescu valorifica initial acest basm intr-un poem intitulat tot ,,Fata in gradina de aur", dar modifica finalul. Razbunarea nu i se pare potrivita cu superioritatea fiintei nemuritoare, asa ca zmeul rosteste in finalul poemului eminescian: ,,Fiti fericiti - cu glasu-i stins a spus-/ Atat de fericiti, cat viata toata/ Un chin s-aveti - de-a nu muri deodata!".

Pe langa acest basm, Eminescu valorifica in poemul ,,Luceafarul" si mitul zburatorului, dar si idei din filozofia lui Arthur Schopenhauer despre diferentele dintre omul comun si omul de geniu.

,,Luceafarul" de Mihai Eminescu este o alegorie pe tema geniului, dar si o meditatie asupra conditiei umane duale (omul supus unui destin pe care tinde sa il depaseasca). Cea mai veche interpretare a poemului ii apartine lui Eminescu insusi, care afirma ,,Intelesul alegoric ce i-am dat este ca, daca geniul nu cunoaste nici moarte si numele lui scapa de noaptea uitarii, pe de alta parte, aici pe pamant nici e capabil de a ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit. El n-are moarte, dar n-are nici noroc".

Din acest punct de vedere, poemul poate fi considerat o alegorie pe tema romantica a conditiei omului de geniu, ceea ce inseamna ca povestea, personajele si relatiile dintre ele sunt transpuse intr-o serie de metafore, personificari si simboluri. Reprezinta o meditatie asupra destinului geniului in lume, vazut ca o fiinta solitara si nefericita, opusa omului comun.

Poemul romatic se realizeaza prin amestecul genurilor (epic, liric si dramatic) si al speciilor. Lirismul se observa in trairile personajelor, in pastelul cosmic si cel terestru si in meditatia asupra conditiei geniului. Schema narativa a poemului reprezinta componenta epica, iar scenele dialogate - componenta dramatica.

Tema este de factura romantica - problematica geniului in raport cu lumea, iubirea si cunoasterea.

Compozitional, ,,Luceafarul" este structurat in patru parti. In prima si in ultima parte, cele doua planuri, terestru si cosmic, interfereaza, pe cand in partile a doua si a treia, ele se separa (partea a doua fiind consacrata planului terestru, iar partea a treia - planului cosmic).

Inceputul poemului se afla sub semnul basmului, timpul fiind anistoric, mitic: ,,A fost odata ca-n povesti/ A fost ca niciodata".

Primele sapte strofe constituie uvertura poemului, partea intai fiind o poveste de iubire, iar imaginarul poetic fiind de factura romantica. Cadrul este intunecat, nocturn, specific romantic, favorabil visului. Motivul noptii, al castelului si al zburatorului, alaturi de simbolul oglinzii accentueaza romantismul conferit de prezenta Luceafarului.

Planul terestru alterneaza cu cel cosmic, fiind evidentiate cateva diferente fundamentale intre omul comun si omul de geniu in ceea ce priveste problematica iubirii. Iubirea fetei are un accent de cotidian (,,Il vede azi, il vede mani/ Astfel dorinta-i gata"), pe cand iubirea Luceafarului are nevoie de un lung proces de cristalizare (,,El iar privind de saptamani/ Ii cade draga fata").

Atractia indragostitilor unul pentru celalalt este sugerata mai intai de o chemare, menita sa scoata in evidenta dorul si puterea sentimentului. La chemarea fetei, Luceafarul se smulge din sfera sa, spre a se intrupa prima oara din cer si mare, intr-o ipostaza angelica. Urmand chemarea repetata a fetei, cea de-a doua intrupare va fi din soare si noapte, realizandu-se in antiteza cu imaginea angelica a primei intrupari - aceasta este circumscrisa demonicului, dupa cum o vede fata. Pentru a doua oara, paloarea fetei si lucirea ochilor - semne ale dorintei de absolut - sunt intelese de fata ca atribute ale mortii.

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
9/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
2 pagini
Imagini extrase:
2 imagini
Nr cuvinte:
1 652 cuvinte
Nr caractere:
8 075 caractere
Marime:
14.62 KB (arhivat)
Nivel studiu:
Liceu
Tip document:
Comentariu
Materie:
Limba si literatura romana
Data publicare:
30.03.2018
Structură de fișiere:
  • Luceafarul.doc
Predat:
la liceu
Profil:
Umanist
Specializare:
Filologie

Ai gasit ceva în neregulă cu acest document?

Te-ar putea interesa și:
LUCEAFARUL Despre felul cum s-a nascut marele poem romantic, capodopera a creatiei lui Eminescu...
Luceafarul reprezinta momentul de maxima elevatie a lirismului eminescian, capodopera geniului...
Luceafarul a aparut in 1833. In acelasi an apare si in editia de versuri alcatuita de Titu...
Luceafarul este incontestabil o capodopera a literaturi romane, un poem romantic prin sursele de...
Luceafarul apare in 1893, mai intai la Viena, apoi in revista ,,Convorbiri literare", fiind...
Sus!