Previzualizare comentariu:

Extras din comentariu:

Dramaturgia din perioada postbelica se caracterizeaza prin eliberarea de formele traditionale, prin incalcarea conventiilor constitutive ale genului si ale speciilor, prin gasirea unor modalitati de expresie noi precum: teatrul parabolic, parodic, teatrul absurdului, valorificarea unor mituri, aparitia personajului-idee etc.

Operele dramatice ale lui Marin Sorescu incalca numeroase conventii, inlatura bariere si invita cititorul la o meditatie profunda pe tema gravelor probleme ale individului si ale umanitatii.

Trilogia Setea muntelui de sare cuprinde piesele: Iona (1968), Paracliserul (1970) si Matca (1973), toate drame metafizice . In Extemporal despre sine, scriitorul isi avertiza cititorii ca, citite fara dialog, aceste piese se pot transforma intr-o carte de filozofie si destainuie ca intentiona sa le scrie sub forma de tratat, insa...l-a luat teatrul pe dinainte.

Aparent, Iona - piesa lui Marin Sorescu - are la origine cunoscutul mit biblic al lui Iona. Iona este insarcinat in taina sa propavaduiasca cuvantul Domnului in cetatea Ninive, deoarece faradelegile oamenilor ajunsesera pana la cer. Vrea insa sa se ascunda si, cu ajutorul unei corabii, fuge la Tarsis, dar Dumnezeu il pedepseste pentru neascultare. Trimite un vant ceresc care rascoleste marea, si corabierii, pentru a potoli urgia, il arunca pe fugarul Iona in valuri. Un monstru marin il inghite, din porunca divina. Dupa trei zile si trei nopti petrecute in pantecele pestelui in rugaciuni si pocainta, Iona este eliberat.

Drama Iona renunta la orice tipar, astfel incat concepte precum actiune, constructia subiectului, relatii spatiale si temporale, personaj etc. dobandesc semnificatii noi. Desi este o drama, ea este subintitulata de autor Tragedie in patru tablouri.

Iona nu se mai constituie ca un dialog intre mai multe personaje. De aceea dispare propriu-zis notiunea de conflict si de intriga. Desi exista aparenta unui dialog, discursul este in realitate un monolog al personajului - un solilocviu .

O alta trasatura neomodernista consta in decorul minimalist, menit sa sugereze, mai mult decat sa reprezinte realitatea. Astfel, in primul tablou, scena este impartita in doua: apa, reprezentata de niste cercuri desenate cu creta, iar in spatele lui Iona este deschisa gura chitului. Langa Iona se afla un acvariu, in care inoata niste pestisori mici. Decorul este sugestiv, reprezentand metafora societatii. Acvariul reprezinta un simbol-cheie al piesei - o lume carcera, de care individul nu isi da seama (pestii simbolizeaza oamenii care traiesc intr-o lume limitata, artificiala, fara a-si da seama de nemarginirea realitatii).

Din punct de vedere compozitional, drama renunta la impartirea traditionala in acte si in scene si se constituie dintr-o succesiune de patru tablouri. Fiecare tablou prezinta un alt decor / context simbolic in care se afla personajul. In primul tablou, el apare asezat in gura balenei, incercand sa prinda pestele cel mare, visul oricarui pescar. In urmatoarele doua tablouri, Iona traieste experienta captivitatii in burtile pestilor, din care incearca sa se elibereze. Experimenteaza, de asemenea, singuratatea, amnezia, frica, speranta si multe alte trairi omenesti. Ultimul tablou il prezinta pe o plaja, iesit din burta pestilor, dar nu si eliberat, fiindca orizontul insusi e constituit din burti de pesti.

Spre deosebire de teatrul traditional, in teatrul parabolic , timpul si spatiul sunt mai mult niste categorii simbolice. Spatiul in care se petrece actiunea (daca se poate vorbi propriu-zis de actiune) este initial marea - metafora a lumii, a existentei - pe care Iona vrea sa construiasca o banca, punct de stabilitate in mijlocul taramurilor miscatoare. Cealalta coordonata a spatiului - interiorul burtilor de peste - simbolizeaza statutul captivitatii. Cele patru tablouri sunt dispuse simetric, din punct de vedere al spatiului: primul si ultimul plaseaza actiunea afara, iar al doilea si al treilea - inauntru. Timpul este la randul sau simbolic, imposibil de circumscris precis. Personajul este plasat intr-un vag temporal, un timp al cautarii de sine si al explorarii existentei.

Personajul este construit, in dramaturgia postbelica, ca un simbol cuprinzator, nu ca o individualitate. Marin Sorescu marturisea ca Iona este omul in conditia lui umana, in fata vietii si in fata mortii [...] omenirea intreaga este Iona. Avand un asemenea grad de generalitate, personajul nu poate fi caracterizat in maniera traditionala. Personajul cauta certitudini, iar cautarea lui se soldeaza, in primul rand, cu conturarea unei viziuni despre lume.

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
8/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
2 pagini
Imagini extrase:
2 imagini
Nr cuvinte:
1 733 cuvinte
Nr caractere:
8 356 caractere
Marime:
14.56 KB (arhivat)
Nivel studiu:
Liceu
Tip document:
Comentariu
Materie:
Limba si literatura romana
Data publicare:
30.03.2018
Structură de fișiere:
  • Iona.doc
Predat:
la liceu
Profil:
Umanist
Specializare:
Filologie

Ai gasit ceva în neregulă cu acest document?

Te-ar putea interesa și:
"Iona", subintitulata de Marin Sorescu (1936-1996) "tragedie in patru...
Marin Sorescu s-a nascut la 18 februarie1936 in comuna Bulzesti din judetul Dolj.A urmat...
Romanul rotund; simetria dintre incipit si final; simetrii compozitionale Romanul rotund este o...
Opera literara Ion de Liviu Rebreanu este un roman realist de tip obiectiv, apartinand prozei...
Geneza scrierii se poate urmari dupa marturisirile lui Rebreanu insusi. Procesul creator a fost...
Sus!