Tema: este o comedie de moravuri polilice, ilustrand dorinta de parvenire a burgheziei in timpul campaniei electorale pentru alegerea de deputati. Actiunea se petrece in capitala unui judet de munte la sfarsitul secolului al'XlX-Iea. Pe fondul agitatiei oamenilor politici aflati in campanie electorala, se nasc conflicte intre reprezentantii opozitiei (Catavencu si grupul de intelectuali independenti) si reprezentantii guvernului (Stefan Tipalescu, Zoe, Zaharia Trahanache).
Subiectul: Prefectul judetului, Stefan Tipatcscu si Zaharia Trahanache, "venerabilul prezident al mai multor comitete si comitii", conduc judetul, avand ca principala preocupare avantajele personale si care vor sa-l propuna drept candidai pentru a deveni deputat pe Farfuridi. Ambitiosul Nae Catavencu, avocat din opozitie si directorul ziarului "Racnetul Carpatilor". care vrea el aceasta candidatura, il ameninta pe prefect cu un santaj ce consta intr-o "scrisorica de amor", trimisa de prefect doamnei Zoe Trahanache, sotia venerabilului sau prieten si protector. Amenintand ca publica scrisoarea. Catavencu reuseste sa obtina promisiunea Zoei Trahanache ("le aleg cu, eu cu barbatul meu") pentru candidatura "la deputatie", aceasta tcmandu-se ca va fi compromisa in societate. De la "centru" vine insa dispozitia ferma de a fi trecui pe lista candidatilor un oarecare Agamemnon Dandanache, fara alte amanunte. Fiecare politician in parte devine disperai, creand o atmosfera tensionata intre membrii partidului, la care se adauga agitatia celor doi amanti. Zaharia Trahanache ii linisteste cu celebra replica "ai putintica rabdare" si reuseste sa-l prinda pe Catavencu "cu una mai boacana" si sa-l santajezecu o polita falsificata, in timpul unei incaierari, ce se isca la sedinta de anuntare oficiala a numelui candidatului si care fusese pusa la cale chiar de politistul orasului. Pristanda, Catavencu pierde palaria cu scrisoarea si numai avand obiectul santajului, devine umil si gata sa conduca festivitatea noului candidat. Dandanaehe. trimis de la Bucuresti, se dovedeste ca a folosit tot santajul pentru a deveni "catindat", dar cu mai mare ticalosie, deoarece el nu inapoiaza scrisoarea, ci o pastreaza pentru ca "mai trebuie s-alla data". Scrisoarea este adusa la "andrisant" tot de cetateanul turmentat, asa ca toti sunt multumiti, chiar Catavencu se consoleaza cu faptul ca "asta nu-i cea din urma camera", atmosfera este vesela, desi alegerile, votarea in sine, sunt o "mascarada": "la noi nu majoritate veti avea, ci unanimitate", dirijata de Pristanda si coordonata de Catave-icu, care exclama: "lata binefacerile unui sistem constitutional!"
Personajele sunt create tipologic si fac "concurenta starii civile" (G.Ibuiileanu). ;
Zaharia Trahanache este "prezidentul comitetului permanent, comitetului electoral, comitetului scolar, comitetului agricol si al altor comitete si comitii" se bucura de o veche si solida autoritate, de prestigiu recunoscut chiar si de opozitie "am tinut la dumneata ca la capul judetului nostru" (Catavencu). "Venerabilul neica Zaharia" este "stalpul" local al partidului de guvernamant, desi sustine ideea integritatii morale a societatii, practica inselaciunea atat in familia sa, cat si ca sef al partidului, falsificand listele cu alegatori. Atunci cand prestigiul si reputatia lui sunt in pericol, constata "A, ce corupta societate, nu mai e moral, nu mai sunt printipuri-, nu mai e nimic: enteresul si iar <<interesul". Ambitia politica si comoditatea vietii il fac sa pastreze cu strasnicie "enteresul" de a fi prieten cu prefectul, care "i-a facut si-i face servicii", sustinand "candidatul pe care-l pune pe tapet partidul intreg", pentru ca "de la partidul intreg atarna binele tarii si de la binele tarii atarna binele nostru". Este vanitos, incornorat, ridicol prin contrastul dintre aparenta si esenta, este senil si ramolit, plat in gandire, dar numai aparent naiv, pentru ca pregateste cu abilitate conlrasantajul. Este incult, dovada fiind ticurile verbale "ai putintica rabdare", repetarea mecanica a unor fraze, imprumutate de la fiul sau "de la facultate", pe care-l citeaza cu emfaza: "Tatito, unde nu e moral, acolo e coruptie- si o sotielale fara printipuri va sa zica ca nu le are". Numele sau sugereaza zahariseala (Zaharia) si faptul ca poate fi modelat usor (trahana = coca moale) de catre superiorii "de la centru" sau de "enteres", dar mai ales de Zoc. Candoarea comica, ilustrata si de refuzul lui de a considera scrisoarea altceva decat "plastografie", consolandu-1 pe Tipatescu sa nu-si mai faca sange rau, pentru ca miselia oamenilor merge pana acolo incat "sa vezi imitatie de scrisoare! Sa zici si tu ca e a ta, dar sa juri, nu altceva, sa juri!" il include pe Trahanache in galeria tipologica a incornoratului simpatic.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
